30.000 de documente preţioase, 6.000 de cărți inestimabile şi … zero vizitatori
Este bilanţul scandalos la Muzeul Primei Şcoli Româneşti unde niciun vizitator n-a trecut pragul de la începutul anului. Situaţia, unică în istoria instituţiei, este cu atât mai gravă cu cât muzeul trăieşte din banii de bilete
Este bilanţul scandalos la Muzeul Primei Şcoli Româneşti unde niciun vizitator n-a trecut pragul de la începutul anului. Situaţia, unică în istoria instituţiei, este cu atât mai gravă cu cât muzeul trăieşte din banii de bilete.
În luna februarie, utilităţile şi întreţinere au costat câteva mii de lei în timp ce nu s-a încasat nimic.
A fost odată ca niciodată, prin secolele XI-XII, o primă şcoală românească unde tinerii învățau să devină notari, profesori şi preoț
i. Şi chiar oameni, aşa cum o dovedeşte un manual, de 700 de pagini, numit „Omiliar”, o carte despre virtuți. Este doar unul din nepreţuitele obiecte găzduite de muzeul din Piaţa Unirii – tipărituri unice în Europa, mărturii ale culturii secolelor trecute, manuscrise originale cu care nu se poate lăuda nicio altă instituţie din ţară. Toate acestea aşteaptă vizitatori care să le să le admire sau chiar să le citească din vitrine. Vizitatorii, însă nu se prea arată. Ba chiar, în primele două luni ale acestui an, Muzeul n-a fost călcat de nimeni.
„Muzeul trăieşte exclusiv din taxa de intrare a vizitatorului, singurul venit, prin taxa asta noi ne achităm datoriile: gaz, lumină, întreţinere; numai gazul ne-a costat câteva mii de lei, la care se adaugă lumina, salariile şi cheltuielile curente”, spune pr. Vasile Oltean, director Muzeul Prima Şcoală Românească.
Cei care ar trece totuşi pragul muzeului ar avea, cu siguranţă, ce vedea aici. Sala care poartă numele inegalabilului povestitor Anton Pann, care a fost de trei ori dascăl aici, în secolul al XIX-lea, sau sala care spune povestea primelor tipărituri în limba română, făcute cu multă străduinţă de Diaconul Coresi în urmă cu 500 de ani în urmă.
O performanţă pentru acele vremuri, dat fiind faptul că o carte ieşea greu de la tipar, cam în 2-3 ani, iar pentru ea munceau şi peste 20 de oameni.
Prima Şcoală Românească înseamnă, pe lângă muzeul propriu zis, alte 15 camere de depozit şi opt muzee în jurul Bisericii, ale căror uşi nu au fost deschise de la începutul anului. Înăuntru se află un adevărat tezaur – peste 30.000 de documente și 6.000 de cărţi.
Vifor Rotar
Ce a reusit prof.dr.Vasile Oltean la acest Muzeu Unicat al Culturii Romanesti ,,mi se pare extraordinar.
Dar cum e posibil ca profesorii de Istorie ,ori de istoria Limbii Romane din Brasov (si chiar din Transilvania de care se face atata caz patriotard!) sa nu-si aduca elevii sa vada si sa intzeleaga cate ceva din miracolul romanesc!
Folosesc vorbe mari, dar merita.Cand vin grupuri mari,organizate,intodeauna gazada exceptionala este profesorul preot Vasile Oltean, care ofera oaspetilor o mare bucurie intelectuala!
Prof.Surugiu : Dar inspectoratul scolar ce face? Ma refer si direct, la inspectorul de specialitate!
Dar „chestia” aia numita „Scoala altfel” mai exista?
Dar Primar sau „,vice”,sau consilierul de Schei din C.L., cu raspunderi in zona,…a trecut la # Rezist?
Dar dl.Sripcaru,…(scheian,nu-i asa?) a auzit ca Muzeul Junilor e pe duca?