7 din 10 români nu au încredere în rromi (țigani)! Români îi consideră responsabili pentru răspândirea coronavirusului
Rromii și imigranții sunt grupurile în care românii au cea mai mică îndredere, potrivit unui sondaj IRES, realizat la comanda Agenției Împreună.
Conform datelor din 2020, 70% dintre români au foarte puțină încredere sau deloc în romi. În 2018, un alt sudiu IRES comandat de CNCD, reliefa faptul că 72% dintre români nu au încredere în rromi.
În ceea ce privește distanța socială, rromii sunt agreați pentru a locui în România (35%), ceea ce nu implică neapărat o interacțiune directă cu aceștia. Cu cât nivelul de interacțiune crește, cu atât aceștia devin mai puțin dezirabili.
Doar 1 din 10 români și-ar dori ca o persoană de etnie rromă să îi fie rudă, iar 2 din 10 români și-ar dori ca un rom să îi fie prieten. Comparând atitudinea față de rromi cu atitudinea față de alte minorități, rromii se află la un nivel apropiat de acceptare (sau neacceptare) cu imigranții și evreii (ambele categorii într-un număr destul de mic în România).
40% dintre respondenți au o părere, în general, proastă și foarte proastă despre rromi.
Primele cuvinte care vin în minte atunci când românii se gândesc la romi sunt mai degrabă negative: 12% hoți/ furturi, 7% necinste/neîncredere, 5% înșelătorie/ șmecherie/ minciună/ profitori, 4% răutate, 4% needucați/ inculți, 4% țigani, 3% leneși/ puturoși. 15% dintre români au o percepție neutră asupra romilor considerându-i „oameni ca noi”.
Atributele pozitive sunt extrem de limitate – 5% oameni buni/ cu bun simț, 3% sufletiști/ loiali/ cinstiți.
1 din 10 români consideră că rromii sunt principalul grup responsabil pentru răspândirea coronavirus în România. Rromii se află pe locul al 3-lea între grupurile considerate responsabile după diaspora (32%) și imigranți (19%). Această percepție este influențată de modul în care mass-media a prezentat știrile care au vizat comunitățile de rromi. 5 din 10 români consideră că în perioada pandemiei de coronavirus au fost relatate mai multe știri care au avut despre subiect rromii, iar majoritatea acestor știri au fost urmărite la televizor (83%), internetul fiind o sursă secundară de date. Cea mai cunoscută știre despre rromi este legată de incidentele de la Țăndărei (16%).
50% dintre români consideră ca modalitatea în care autoritățile au folosit forța în timpul stării de urgență a fost potrivită, în timp ce 25% consideră că aceasta a fost prea slabă. Persoanele care consideră intervenția autorităților slabă sunt și cele care nu au încredere în rromi. Cea mai mare parte a românilor (80%) consideră că romii au respectat mai puțin restricțiile impuse în perioada stării de urgență.
Alte concluzii:
- 5 din 10 români susțin că au o părere bună sau foarte bună despre rromi;
- 7 din 10 români consideră că Guvernul României ar trebui să investească în educație de calitate pentru a sprijini incluziunea rromilor;
- 1 din 10 români susține investiția Guvernului în promovarea culturii rrome;
- 5 din 10 români care au interacționat cu rromi au perceput experiența ca fiind una pozitivă;
- 5 din 10 români declară că preferă utilizarea termenului „rom”, nu pe cel de „țigan”.
Sondajul IRES a fost realizat în perioada 4-9 iunie, telefonic, pe un eșantion de 1.006 persoane și are o marjă de eroare de +/- 2,5%.
Sursa: www.hotnews.ro
Nota
Începând de luna viitoare se va comemora, după promulgarea recentă de către preș. Iohannis, pe 2 august, a Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen.
Ramane cum am vorbit!Tziganul, tot tzigan…
Eram la consulatul nostru din Milano, stau de vorba linistit cu consulul despre problemele populatiei romanesti din peninsula. La o usa se produce nitica foiala. Doi rromi pretind o viza anume pe pasaport, iar ajutorul de consul incearca sa le demonstreze ca nu au dreptul. Rromii se supara. Au devenit cinci, li s-au alaturat doua femei indarjite cu fuste largi si un barbat tepos. Consulatul staruie in refuz, explica inca o data si inca o data ca cererea n-are temei legal. Romii s-au facut saispe, au umplut holul.
Decibelii au crescut simtitor. Consulul se duce in persoana sa discute. E huiduit. Var si eu privirea sa vad ce se intampla; sunt huiduit. Nimeni nu mai iese din consulat! Afara in curte asteapta alti douazeci. Sunt, cum s-ar zice, prizonier! Cu sotie cu tot! Consulul e livid, caci unul din “delegati” il ameninta ca se va ocupa de fiicele lui intr-o dimineata cand merg la scoala, sau cand vin. N-o sa fie bine. Domnul consul se perpeleste, vorbeste precipitat cu Centrala, explica situatia…Framantarea creste. A sosit ora pranzului, dar nici vorba sa putem pleca la masa. Depindem acum de ministerul nostru de Externe. Consulul explica, gesticuleaza, roaga. In fine, soseste si solutia: sa li se dea vize! Sa fie integrati.
Vorba aceea, este vorba despre integrarea rromilor, in tanara noastra democratie…
Ma duc, dupa un lung interval, la Timisoara si imi caut un prieten. Nu-l gasesc in vila de la adresa stiuta.
Cunoaste cineva unde s-a dus? Nu, nu cunoaste nimeni. Incep investigatiile si dau in final de el. Slava Domnului, ma temeam ca a murit. N-a murit, a fost un pic… presat. Cine l-a presat, ministerul?
Nu, o ceata destul de compacta de rromi. Aceia i-au ochit vila. Le-a placut. Au dorit sa o cumpere neaparat. El n-a catadicsit sa stea de vorba. Dar ei au venit mai aproape, s-au grupat in jurul lui, in casele din vecini, l-au mai agatat o data, de doua ori, i-au mai facut cate o boacana in curte, la garaj, un mic necaz, intamplator, l-au… s-o spunem pe cea dreapta, “integrat”! In cateva saptamani, traiul devenind ne-trai, a fost silit sa le vanda vila , sa se mute in alta parte. Sa numim fapta: „integrarea romilor.”?
Altfel baieti buni, unii, cu dare de mana babana. Probabil cu „studii” la Paris. Probabil experti in operatiuni cu devize, aur, valuta. Manuitori de salbe. Lansatori de fete frumoase. Sprijinitori de baieti schilozi. La noi, oricum, pietzari. Din aceia harnici, care se scoala dis-de-dimineata si il intampina vioi pe tzaran la bariera, ii dau binete si ii iau marfa, sa …o aduca ei la vanzare pe piatza. Volens nolens….
Si apoi mi-o dau mie, cu pret dublu decat mi-ar da-o taranul producator. O intregesc, ca sa zicem asa, o integreaza: integrarea rromilor.
Ma uit cu placere la rromi, mai ales la cei muncitori, cu dare de mana. Aveau cate un palatzel ornat cu turnulete. Au acum cate un cartier compact. Ba am vazut si o comuna, sau doua, impodobite toate cu palatele lor. Romanii nu si-au definit inca un stil specific in constructie; tiganii, da! Ei merg inainte, spre integralisism.
Merg si cei saraci, iesiti din bordeie si corturi. De cate ori ma apropii de Contzesti sau de Cetateni de Arges vad asezarile rromilor intinzandu-se, cucerind teren, umpland pamantul dupa indemnul biblic. Al cui e pamantul? Cine mai stie? Probabil, al statului roman. Ca si rromii. Mai ales cei ce au starnit mila prin Franta, Anglia si Italia. Au zis ei acolo “saru-mana boierule, mancati-as aia si aia”,au mai sterpelit cate ceva, chiar si cate un bancomat, dar aici, cu francii luati, au pus mana pe pamant, pe vile, si din sfantul cersit o sa apara noi si noi turnulete ale integrarii romilor.
La o statie se suie in autobuz o familie numeroasa de romi.
Ocupa cateva locuri, se mai foiesc, isi aruncatare vorbe unul altuia, vorbe foarte sonore, fara nicio pavaza. Lumea tace, n-are incotro. Curand urca si un controlor de bilete, ba doi, sa prinda infractorii din doua parti. Suntem luati la intrebari, ne prezentam fiecare documentele. Pe rromi nu-i intreaba nimeni, sunt ocoliti. Nu sunt “integrati”. E mai bine, daca esti controlor, sa nu iti faci de lucru cu ei…
Lasa-i sa mearga gratuit, saracii, cum o sa ii pui sa plateasca? Cum sa-ti plateasca lumina, caldura? Sa-i silesti? Ce, nu ti-e bine? Raman dezintegrati. Doar e si tara lor, tara a lui Peste! Si a lui Papura Imparat !
Paul Everac
Acest „sondaj” este o făcătură. Cum poți spune că: „5 din 10 români susțin că au o părere bună sau foarte bună despre rromi”!? Nici ca materie primă pentru săpun nu prezintă încredere, că iese săpunul gata împuțit!
Și cine a scris acest „articol”?