Ati avut vreodata in mana aceasta carte, dle ziarist Szekeres Attila din Sf. Gheorghe?
Faimosul Congres al Secuilor de la Tusnad, desfasurat la inceputul secolului trecut se regaseste intocmai in volumul ,,Szekely Kongresszus”, Budapest, 1902, aparut in Editura ungara „Patria”...
Ca sa inteleaga secuii de azi – marea majoritate urmasii celor ce au participat si au luat cuvantul in acel Congres ‘istoric” – cat de „bine” traiau strabunicii lor pe…„pamantul natal” (cu care, desigur, nu vor sa…fuga cu el in Ungaria! )
Dar cate ceva din cuvantarile consemnate, dezvaluie un adevar crud: secuii erau considerati „tolerati” de maghiarii stapanitori,speranta lor economica fiind tot in principatele romane. De ce, dle Szekeres Attila, nu abordati in Haromszek niciodata aceasta importanta „carte a adevarului” despre secui, ce contrazice flagrant toata odioasa ofensiva propagandista antiromaneasca, la care s-a angajat cu osârdie presa de limba maghiara?
Ne împuţinăm, pierim… Nici războiul, nici ciuma n-au provocat atatea pustiiri, ca mizeria; (pag. 568), este constatarea căreia i de dă expresie într-o forma sau alta. Dr. Nagy Şandor, referindu-se la efectul malefic al păcatelor sociale şi economice ale statului, afirmă că, după datele oficiale, mor anual de tuberculoză 2.55o de secui. In realitate, pretinde oratorul, întemeiat pe datele propriilor sale cercetări şi statistici, “numărul celor ce pier anual, victime ale bacilului mizeriei, se ridică la 5.000!“(p. 612). Secuii îşi părăsesc vetrele pentru că aici, acasă, au parte de mămăligă goală, dincolo de aceşti munţi au hrană din belşug. Aici, 10—20—30 fiorini şi o pereche de cizme, simbria pe un an; dincolo, 15 fiorini salariul pe o lună!“ (p. 680)
Consecinţele? Intre 1880—1889 dispar din Ciuc, Trei Scaune şi Odorhei, trecînd în România, 22.079 secui… Creşte insa an de an numărul paşapoartelor eliberate. In 1889; 9.422 paşapoarte; în 1900: 9.634; în 1901: 10.232 paşapoarte. Da, secuii cunosc, ca şi românii, „vama cucului”… Mulţi părăsesc ţara, ocolind vămile. N-au bani nici pentru paşaport (p. 628). Tinerii se sustrag îndatoririlor militare faţă de monarhia auştro-ungară, în proporţii unice în Europa! Colonelul de stat major Hoffman Hugo se indignează oficial (e reprezentantul ministrului apărării, baronul Fejervari Geza) : în anul acesta -1902 -… “s-au sustras de la încorporări 12.436 tineri care… nu s-au prezentat ;nu sint de găsit, au dispărut (p. 634).
Au dispărut, lâsind în urma lor şicanele fiscului şi ruina, “licitaţiile” si teroarea portărelului. “Cit îl vor mai chinui pe bietul secui?, se întrebă Kollo Janos, adăugind: Statul însuşi, cu întregu-i cortegiu de legi, stă in calea îndreptării stării noastre… Cu fiecare nouă lege e ca şi cum şi-ar băga rnîna în buzunarul nostru. Nu exista sector de activitate cat de neansemnat care sa nu fi fost grav prejudiciat de implicatiile “razboiului vamal” ce interzice secuilor, piata Romaniei, tara care(…) inainte de 1896 a constituit pentru noi un adevarat antrepozit(…) Situatia creeata de razboiul vamal…a lovit in mod nemijlocit industria scuiasca (p.622)
.. Ba, statul merge şi mai departe şi în scopul sugrumării industriei secuieşti ; transportă lemn românesc (tot românesc!) la preţuri de concurenţă (p. 147). In consecinţă, Congresul să ceară răspicat ca industrializarea şi comercializarea lemnului românesc să treacă în mîini secuieşti! Iar Fabian Laszlo lansează săgeţi împotriva capitalului străin (budapestan!) „infiltrat” în secuime şi care îşi depozitează profiturile în safeurile londoneze (p. 302)…
Pajura dualismului imperial are însă două capete: Pe nesimţite am sacrificat intereselor economice ale Austriei, toata industria Ardealului , apoi(…) în 1886 ,închizîndu-se şi frontiera României în calea Ardealului, mai multe mii de meseriaşi s-au strămutat în România, (p. 635)… Decăderea industriei pielii coincide cu războiul vamal şi intensificarea emigrării în România (p. 201).
Grăbit şi mai ales familiarizat cu cifrele zilelor noastre, lectorul ar putea ridica nedumerit din umeri, citind că dr. Kenez Jozsef se adresează de la tribuna, interpelator, stăpînirii, aflînd că “Sinaia a cumpărat 60 de trăsuri… tocmai de la Poznan cînd, foarte bine, — şi firesc — ar fi fost să şi le comande în secuime! “(p. 149). Dar, ne aflăm în 1902… Iata de ce Jumătate din dogarii secui au plecat în România… (p. 244)…
Odinioară, secuii erau nelipsiţi de Ia tîrgurile săptămînale din România, de unde… aducea bani de aur şi de argint, berechet (p. 624)… Se denunţă regimul discriminator pe care Capitala îl aplică meseriaşilor secui, în ateliere şi fabrici (p. 192)…
Un vacarm prelungit stîrneşte intervenţia lui Solymossi Endre, care dezvăluie existenta unei dispozitii scrise a ministrului de comert ce prevede suspendarea angajarii secuilor si concedierea celor mai de mult angajati (p.227)
O apreciata “marfa” la export, pentru secui o constituiau Apele minerale.”(…) pentru exportul nostru, cea mai apropiata piata o reprezinta Moldova si Valahia. Dar…din pricina Vamii, a crescut pretul apei la Piatra Neamt, Galati, Bucuresti (p.256) Pe deasupra, Fiscul din Ardeal aplica apelor minelale un adevarat regim de teroare fiscala care se completeaza cu vexatiunile sistematice la care sunt supusi carausii,de catre Jandarmerie si Politie (p.255) “Sa arate si Ostirea un pic de…,patriotism,consumand apele noastre – adauga ironic Kollo Janos , ostire care beneficiaza de cele mai ridicate salarii…provenite si din impozitele noastre .Apele noastre sunt tot atat de “dinastice” ca si cele…cehoslovace,pe care o consuma militarii…”’
Decenii de-a randul oaspetii renumitelor statiuni de la Sovata, Borsec, Tusnad, Malnas, Vâlcele etc., au fost in primul rand, miile de romani. Un sezon fara vizitatorii romani, e un sezon mort. Publicul de care depinde inflorirea acestora, se afla la doi pasi…
De la Budapesta omul face – cu acceleratul – 21 de ore! Scade afluenta vilegiaturistilor(…) si cine a vizitat Romania vecina, stie ca (…) printr-un urias efort si mai ales in regiunile de frontiera, a ridicat asemenea palate, incat te minunezi! Mica Romanie a construit in cativa ani hoteluri de prim rang, splendie stabilimente de cura, bai monumentale, parcuri superbe, care vor determina pe multi dintre statornicii nostri oaspeti din Romania, sa ramana acasa! (p.656) Congresul se adreseaza Guvernului budapestan, cerandu-i rezolut, sa intervina fara inarziere, la cuvenitele reglementari vamale cu Romania!
Zecile de propuneri, variat argumentate, numeroasele rezoluţii adoptate cristalizează un limpede numitor comun: există o legătură organică, o relaţie de la parte la întreg, un raport continuu de reciprocitate între rosturile vitale ale secuimii şi România. In optica majorităţii congresiştilor (chiar fără voia multora) România apare ca un pol al speranţei. Oricîte dificultăţi am avea de înfruntat, nu putem abandona speranţa: Moldova şi Valahia (p. 268).
Ca sa inteleaga secuii de azi – marea majoritate urmasii celor ce au participat si au luat cuvantul in acel Congres ‘istoric” – cat de „bine” traiau strabunicii lor pe…„pamantul natal” (cu care, desigur, nu vor sa…fuga cu el in Ungaria! )
Dar cate ceva din cuvantarile consemnate, dezvaluie un adevar crud: secuii erau considerati „tolerati” de maghiarii stapanitori,speranta lor economica fiind tot in principatele romane. De ce, dle Szekeres Attila, nu abordati in Haromszek niciodata aceasta importanta „carte a adevarului” despre secui, ce contrazice flagrant toata odioasa ofensiva propagandista antiromaneasca, la care s-a angajat cu osârdie presa de limba maghiara?
Ne împuţinăm, pierim… Nici războiul, nici ciuma n-au provocat atatea pustiiri, ca mizeria; (pag. 568), este constatarea căreia i de dă expresie într-o forma sau alta. Dr. Nagy Şandor, referindu-se la efectul malefic al păcatelor sociale şi economice ale statului, afirmă că, după datele oficiale, mor anual de tuberculoză 2.55o de secui. In realitate, pretinde oratorul, întemeiat pe datele propriilor sale cercetări şi statistici, “numărul celor ce pier anual, victime ale bacilului mizeriei, se ridică la 5.000!“(p. 612). Secuii îşi părăsesc vetrele pentru că aici, acasă, au parte de mămăligă goală, dincolo de aceşti munţi au hrană din belşug. Aici, 10—20—30 fiorini şi o pereche de cizme, simbria pe un an; dincolo, 15 fiorini salariul pe o lună!“ (p. 680)
Consecinţele? Intre 1880—1889 dispar din Ciuc, Trei Scaune şi Odorhei, trecînd în România, 22.079 secui… Creşte insa an de an numărul paşapoartelor eliberate. In 1889; 9.422 paşapoarte; în 1900: 9.634; în 1901: 10.232 paşapoarte. Da, secuii cunosc, ca şi românii, „vama cucului”… Mulţi părăsesc ţara, ocolind vămile. N-au bani nici pentru paşaport (p. 628). Tinerii se sustrag îndatoririlor militare faţă de monarhia auştro-ungară, în proporţii unice în Europa! Colonelul de stat major Hoffman Hugo se indignează oficial (e reprezentantul ministrului apărării, baronul Fejervari Geza) : în anul acesta -1902 -… “s-au sustras de la încorporări 12.436 tineri care… nu s-au prezentat ;nu sint de găsit, au dispărut (p. 634).
Au dispărut, lâsind în urma lor şicanele fiscului şi ruina, “licitaţiile” si teroarea portărelului. “Cit îl vor mai chinui pe bietul secui?, se întrebă Kollo Janos, adăugind: Statul însuşi, cu întregu-i cortegiu de legi, stă in calea îndreptării stării noastre… Cu fiecare nouă lege e ca şi cum şi-ar băga rnîna în buzunarul nostru. Nu exista sector de activitate cat de neansemnat care sa nu fi fost grav prejudiciat de implicatiile “razboiului vamal” ce interzice secuilor, piata Romaniei, tara care(…) inainte de 1896 a constituit pentru noi un adevarat antrepozit(…) Situatia creeata de razboiul vamal…a lovit in mod nemijlocit industria scuiasca (p.622)
.. Ba, statul merge şi mai departe şi în scopul sugrumării industriei secuieşti ; transportă lemn românesc (tot românesc!) la preţuri de concurenţă (p. 147). In consecinţă, Congresul să ceară răspicat ca industrializarea şi comercializarea lemnului românesc să treacă în mîini secuieşti! Iar Fabian Laszlo lansează săgeţi împotriva capitalului străin (budapestan!) „infiltrat” în secuime şi care îşi depozitează profiturile în safeurile londoneze (p. 302)…
Pajura dualismului imperial are însă două capete: Pe nesimţite am sacrificat intereselor economice ale Austriei, toata industria Ardealului , apoi(…) în 1886 ,închizîndu-se şi frontiera României în calea Ardealului, mai multe mii de meseriaşi s-au strămutat în România, (p. 635)… Decăderea industriei pielii coincide cu războiul vamal şi intensificarea emigrării în România (p. 201).
Grăbit şi mai ales familiarizat cu cifrele zilelor noastre, lectorul ar putea ridica nedumerit din umeri, citind că dr. Kenez Jozsef se adresează de la tribuna, interpelator, stăpînirii, aflînd că “Sinaia a cumpărat 60 de trăsuri… tocmai de la Poznan cînd, foarte bine, — şi firesc — ar fi fost să şi le comande în secuime! “(p. 149). Dar, ne aflăm în 1902… Iata de ce Jumătate din dogarii secui au plecat în România… (p. 244)…
Odinioară, secuii erau nelipsiţi de Ia tîrgurile săptămînale din România, de unde… aducea bani de aur şi de argint, berechet (p. 624)… Se denunţă regimul discriminator pe care Capitala îl aplică meseriaşilor secui, în ateliere şi fabrici (p. 192)…
Un vacarm prelungit stîrneşte intervenţia lui Solymossi Endre, care dezvăluie existenta unei dispozitii scrise a ministrului de comert ce prevede suspendarea angajarii secuilor si concedierea celor mai de mult angajati (p.227)
O apreciata “marfa” la export, pentru secui o constituiau Apele minerale.”(…) pentru exportul nostru, cea mai apropiata piata o reprezinta Moldova si Valahia. Dar…din pricina Vamii, a crescut pretul apei la Piatra Neamt, Galati, Bucuresti (p.256) Pe deasupra, Fiscul din Ardeal aplica apelor minelale un adevarat regim de teroare fiscala care se completeaza cu vexatiunile sistematice la care sunt supusi carausii,de catre Jandarmerie si Politie (p.255) “Sa arate si Ostirea un pic de…,patriotism,consumand apele noastre – adauga ironic Kollo Janos , ostire care beneficiaza de cele mai ridicate salarii…provenite si din impozitele noastre .Apele noastre sunt tot atat de “dinastice” ca si cele…cehoslovace,pe care o consuma militarii…”’
Decenii de-a randul oaspetii renumitelor statiuni de la Sovata, Borsec, Tusnad, Malnas, Vâlcele etc., au fost in primul rand, miile de romani. Un sezon fara vizitatorii romani, e un sezon mort. Publicul de care depinde inflorirea acestora, se afla la doi pasi…
De la Budapesta omul face – cu acceleratul – 21 de ore! Scade afluenta vilegiaturistilor(…) si cine a vizitat Romania vecina, stie ca (…) printr-un urias efort si mai ales in regiunile de frontiera, a ridicat asemenea palate, incat te minunezi! Mica Romanie a construit in cativa ani hoteluri de prim rang, splendie stabilimente de cura, bai monumentale, parcuri superbe, care vor determina pe multi dintre statornicii nostri oaspeti din Romania, sa ramana acasa! (p.656) Congresul se adreseaza Guvernului budapestan, cerandu-i rezolut, sa intervina fara inarziere, la cuvenitele reglementari vamale cu Romania!
Zecile de propuneri, variat argumentate, numeroasele rezoluţii adoptate cristalizează un limpede numitor comun: există o legătură organică, o relaţie de la parte la întreg, un raport continuu de reciprocitate între rosturile vitale ale secuimii şi România. In optica majorităţii congresiştilor (chiar fără voia multora) România apare ca un pol al speranţei. Oricîte dificultăţi am avea de înfruntat, nu putem abandona speranţa: Moldova şi Valahia (p. 268).
Prof.Deak Andrei
