Bălăceanu Stolnici, despre Dimitrie Gusti: A făcut din sociologie o știință de...

Bălăceanu Stolnici, despre Dimitrie Gusti: A făcut din sociologie o știință de teren, nu de fotoliu

0 184

Dimitrie Gusti a făcut din sociologie o știință de teren, nu de fotoliu, a afirmat acad. Constantin Bălăceanu Stolnici, în cadrul unei sesiuni dedicate sociologului desfășurată marți în Aula Bibliotecii Centrale Universitare.
„Cred că trebuie să îl omagiem nu doar ca pe creatorul sociologiei românești, ci ca pe unul dintre dascălii care au știut să facă învățământ și ca pe unul dintre academicienii prestigioși ai țării noastre. Trebuie să-l respectăm pentru că el face parte din elitele românești care, din păcate, astăzi, sunt uitate”, a spus Bălăceanu Stolnici.
Academicianul a mărturisit că l-a frapat la Gusti capacitatea de a mobiliza într-un mod unic o serie de colaboratori, printre care unii personalități de excepție.
„Ce m-a frapat pe mine a fost că a avut posibilitatea să mobilizeze profesorii, elevii săi, pe care i-a antrenat în campaniile acestea, peste tot era prezent; există și fotografii și o mulțime de articole ale deplasărilor sale.
Și nu uitați că a avut colaboratori străluciți: Mircea Vulcănescu, Miron Constantinescu, Henri Stahl, Lena Constante. Și a inițiat acele monografii, care au rămas ca model până în zilele noastr”, a spus Bălăceanu Stolnici.
Academicianul a evocat și momentul inaugurării de către Dimitrie Gusti a Muzeului Satului  Dimitrie Gusti menclavă antropologică artificială vie, pentru că era populată cu țărani, care trăiau acolo”, o realizare care a rămas și care reprezintă o contribuție esențială la dezvoltarea științei românești.
El a mărturisit totodată că a avut privilegiul să fi fost contemporan, la diferență de o generație, cu marele sociolog și să fi cunoscut notorietatea lui.
„Eram adolescent, elev de liceu, pe urmă student. Peste tot auzeam de Dimitrie Gusti. (…) Era foarte popular, foarte popularizat”, a spus academicianul. El a menționat cele două ocazii „speciale” în care l-a cunoscut pe Dimitrie Gusti, o dată când a luat masa la Bragadiru, împreună cu sociologul, Cella Delavrancea și cu soțul acesteia Filip Lahovary, și a doua oară la Grigore T. Popa, într-o societate frecventată de Mihail Sadoveanu, Ctin Rădulescu — Motru, Simion Mehedinți.
În opinia lui Constantin Bălăceanu Stolnici, Dimitrie Gusti, „moldovean de felul lui, fusese modelat, cizelat de nemți”. „Spre deosebire de marea majoritate a universitarilor și academicienilor noștri, care s-au form

at în Franța, Gusti s-a format în Germania Imperială, de dinainte de Primul Război Mondial, pentru care a avut o stimă foarte mare”, a spus academicianul.”Nu era o figură impozantă, ci una agreabilă, severă; mai înalt decât Mironescu și decât Popa, dar mai mic decât Carol al II-lea și mai ales decât Iorga. Purta ochelari și mustața aceea deasupra gurii, care îi era caracteristică”, a mai spus Stolnici.
Despre dimensiunea națională a lui Dimitrie Gusti din perspectiva prezentului a vorbit prof. univ. Vintilă Mihăilescu, care a evidențiat viziunea profesorului evocat, iar prof. univ. Zoltan Rostas a prezentat o serie de strategii de comunicare expoziționale ale marelui creator de școală sociologică, în timp ce prof. univ. Dumitru Sandu a conferențiat despre echipele regale studențești, ca ecouri ale experienței.
De asemenea, dr. Ioana Popescu a prezentat comunicarea „Filmul sociologic — o inovație în domeniul științific”, dr. Georgeta Filitti a conferențiat despre „Enciclopedia lui Dimitrie Gusti (1938)”, iar dr. Ionuț Butoi a dezvăluit noi perspective privind concepția monografică a lui Dimitrie Gusti.
Evenimentul a fost organizat de Asociația „România Culturală” în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității București și Institutul Cultural Român.
Sesiunea a marcat 90 de ani de la moartea lui Dimitrie Gusti (1880-1955) și importanța muncii sale științifice, precum înființarea Serviciului Social și a Școlii Sociologice de la București, a Muzeului Satului, președinția Academiei Române și activitatea de profesor de sociologie, etică și politică la universitățile din Iași și București. AGERPRES

COMENTARII