Banca Mondială anunţă: moartea dolarului. Schimbare radicală a sistemului financiar global

În martie, China a dat o lovitură puternică dolarului pe piața mondială a hidrocarburilor prin începerea comerțului cu petrol bazat pe contracte futures dominate de yuani.
Pentru moment, dolarul este utilizat în comerţul cu mărfuri ca monedă a contractelor, dar yuanul ar putea să-l înlăture din una dintre piețele de petrol cu cea mai rapidă creștere din lume.

Nu este vorba numai de hidrocarburi: în relațiile comerciale bilaterale ce se desfăşoară între doi dintre cei mai mari parteneri financiari, Moscova și Beijing, există loc din ce în ce mai puţin pentru dolar, scrie Sputnik France. Anul trecut, ponderea Chinei în comerțul rusesc internațional a atins procentul de 15%. Potrivit previziunilor, în 2018, acest indice va crește până la 17%, în timp ce rolul dolarului în reglementări va scădea. Acordurile comerciale ruso-chineze directe în ruble și yuani au intrat în vigoare în decembrie 2014. Aceste reglementări nu implică participarea băncilor americane, britanice sau europene. Drept rezultat, sistemele financiare ale Rusiei și Chinei devin tot mai puțin dependente de țări terțe.

Iranul interzice dolarul
De asemenea, în aprilie, Teheranul a renunțat la moneda americană, optând ca toate plățile internaționale să aibă loc în euro. Washingtonul a impus noi sancțiuni împotriva Teheranului, dar Europa nu intenționează să renunțe la petrolul iranian: tranzacțiile sunt, prin urmare, în euro, nu în dolari.
Şi India cumpără petrolul iranian în euro, având în vedere că economia ţării cunoaşte o creștere puternică (o creștere a PIB-ului cu 7% este prevăzută în 2018) și există cerere tot mai mare de hidrocarburi.

Totodată, Turcia, care deja efectuează tranzacţii cu Iranul în moneda națională, intenționează să renunțe la dolar. Rusia ar putea să se alăture în curând acestor ţări. După cum a anunţat ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, guvernul studiază posibilitatea efectuării plăților pentru petrol în monedele naționale — în special cu Turcia și Iran — ocolind dolarul.

În același timp, Turcia își reduce dependența de dolar cumpărând aur pe piața mondială. Potrivit World Gold Council, Banca Centrală a Turciei a cumpărat anul trecut 187 de tone de aur, devenind al doilea mare cumpărător suveran al acestui activ după Rusia. Asemeni altor țări, Turcia nu a avut tot aurul ei depozitat în ţară — o parte din lingouri, sau 28,7 tone, au fost stocate la Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed). Ankara şi-a repatriat apoi tot aurul, pentru a fi depozitat pe teritoriul său național, precum și la Banca pentru Reglementări Internaționale din Elveția și la Banca Centrală a Angliei.

Alte țări fac același lucru. Germania a finalizat programul de retragere a rezervei sale de aur din SUA și a repatriat 300 de tone de lingouri. Olanda şi-a adus înapoi aproape 100 de tone de aur.

Motivul este unul întemeiat: majorarea ratei dobânzii la Fed, presiunea exercitată de SUA asupra monedei euro și a altor valute, precum și creșterea riscurilor geopolitice. Lumea se străduiește să-și reducă dependența de dolar.

Statele Unite deține cea mai mare cantitate de aur: 8.000 de tone. Germania, 3.000 de tone, Italia și Franța, 2.500 de tone fiecare.

Rusia a urcat pe locul 5, depășind China pentru prima dată: banca centrală deține 1860 de tone de aur, cu o valoare de piață de aproximativ 80 miliarde de dolari.

Keith Neumeyer, președintele companiei First Mining Gold, a menționat că multe țări, precum Turcia și Rusia, își extind rezervele de aur pentru eventualitatea în care sistemul existent bazat pe dolar se va prăbuşi sub povara datoriilor sau a altor factori. În acest caz, se așteaptă ca aurul să-și mențină valoarea, permițându-le astfel să supraviețuiască crizei, rămânând relativ neafectaţi.

„Sunt convins că o revenire la nivel global va avea loc atunci când guvernele lumii vor trebui să scape de datoriile lor și să raporteze totul la prețul aurului. De aceea țări precum Rusia și China depozitează aur — știu ce s-ar putea întâmpla în câţiva ani”, a spus Keith Neumeyer.

Previziunile Băncii Mondiale
Conform previziunilor BM, dolarul va înceta să aibă un rol central în sistemul financiar global. Acesta va fi înlocuit de un sistem cu trei valute: euro, dolarul și o monedă asiatică, cel mai probabil yuanul.
Economistul american și fost consilier al FMI, Barry Eichengreen, explică faptul că, inevitabil, dolarul îşi va pierde statutul de monedă internațională majoră, având în vedere că puterea tehnologiilor financiare moderne anihilează „efectele de rețea” care altă dată au creat un monopol financiar natural. Economistul compară acest proces cu dezvoltarea sistemelor de operare pentru dispozitive electronice individuale: nu mai este necesar să ai instalat numai Windows.

Datoria SUA a depășit deja 20 de trilioane de dolari și continuă să crească. După cum a spus investitorul Jim Rogers în cadrul Forumului Economic Internațional de la St. Petersburg, dolarul american devine din ce în ce mai puțin atractiv pe piață. Potrivit acestuia, dolarul va pierde statutul său de monedă de rezervă mondială până în 2030.