Boboteaza – intre obicei crestin si pratica pagana

Boboteaza – intre obicei crestin si pratica pagana

0 659
Boboteaza (Iordanul) – 6 ianuarie: la Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. In localitatile asezate pe malul unui rau, pe malul Dunarii, preotul arunca o cruce de lemn in apa, dupa care sar barbatii curajosi pentru a o aduce inapoi. In biserici, preotii fac agheasma (apa sfintita), cu care boteaza apele, oamenii, animalele si casele.
Despre agheasma adusa de la biserica se crede ca este buna de leac. De obicei, se spune ca sunt suficiente cateva picaturi din aceasta agheasma pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea.
Peste aceste obiceiuri crestine de sfintire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus si multe practici pagane, cum ar fi afumarea grajdurilor si a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe camp. Toate acestea au in general un rol de curatire si de indepartare a raului.
Batranii cred ca de Boboteaza se deschid cerurile si ingerul pazitor le spune fetelor de maritat si baietilor de insurat incotro va fi norocul lor.CHIRALESA
Daca dimineata, inainte de sfintirea apei, un baiat sau o fata aluneca si cade, se crede ca respectivul sau respectiva se va casatori in acel an. In satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura.
Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna.
Starea vremii capata in context semnificatii magice. in ziua de Boboteaza se fac previziuni meteorologice: de va bate crivatul, anul va fi rodnic. Daca pomii sunt imbracati in promoroaca, va fi belsug si sanatate. in aceasta zi, se fac cruci de gheata si daca se topesc, atunci va fi un an foarte imbelsugat.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.