Home Transilvania Brandul Carpați, Mărășești și Snagov… Dar dacă in loc de Snagov, era...

Brandul Carpați, Mărășești și Snagov… Dar dacă in loc de Snagov, era Balaton?

Transilvania

ian. 11, 2017

0 772

Prabusirea economico-sociala, anume „controlata” dupa 1990, dar mai ales bâlbâielile …politico-etnice ale UDMR in judetele Covasna si Harghita (sinistrul Har-Cov) au dat repede peste cap o strategie industriala ce revitalizase spectaculos, inainte de 1989, aceste doua judete, aproape uitate de Dumnezeu. Pana atunci realitatile subdezvoltarii istorice erau”ascunse” de catre baronii de partid locali, in frunte cu prim-secretari maghiari, acestia fiind interesati de blocarea economica, pentru a mentine in zonele preponderent maghiare, o izolare etnica sinistra.

Deschiderea spre modernizare si industrializare, de dupa 1970 in toate judetele subdezvoltate ale Romaniei, majoritatea in Moldova, au dus la aparitia unor unitati industriale cu o acuta nevoie de forta de munca. Atunci s-au modernizat localitati s-au construit orase noi, s-au ridicat mii de blocuri, practic au fost recladite si remodernizate orase abandonate in uitare, etc. Evident, fiind nevoie de forta de munca, au venit si specialisti … romani in aceste zone inchise intr-un mono-etnicism retrograd si pagubos.
Ori aici a fost reactia distrugatoare a actualei clase politice si administrative a baroniadei maghiare locale, „speriind” lumea cu sloganul invaziei romanilor si…pericolul romanizarii! Si atunci destructurarea nucleului tehnico-economic si demografic (!!) a fost „promovata” intr-o veselie!!
Daca in 1966 orasul Sf.Gheorghe avea 20.700 locuitori, in 1989 ajunsese la peste 65.000! Azi orasul a dat inapoi cu o treime, din care romani au mai… ramas doar 25-28%!! Asta s-a vrut?
Nu tebuie sa ne miram ca, in numele statului român baroniada locala a transformat în amintire pana si celebra Fabrică de Țigarete din Sfântu Gheorghe, după 120 ani de activitate, iar Fabrica Textila din Sf.Gheorghe implinea 135 de ani daca …mai exista. Impreuna aveau aproape 8.000 de salariati, cat nu mai exista in tot orasul Aminitire au rămas pentru părinții și bunicii noștri maghiari si romani: doar legendele tutunului autohton: mărcile de țigări Carpați, Snagov și Mărășești.

Țigara românească s-a stins puțin câte puțin, după 1989, din momentul în care giganții tutunului din Occident au invadat piața și au început să aibă exclusivitate pe rafturile magazinelor. Țigările Carpați, fabricate la Sfântu Gheorghe, considerate „crema” țigărilor fără filtru, au dispărut din magazine odată cu falimentarea programata a fabricilor românești de prelucrare a tutunului.
La fel și Snagov și Mărășești. Inspirați, colecționarii sunt singurii care mai au astăzi prin sertare celebrele mărci de tutun românești.

„Oficial, faimoasele tigarete Carpați nu se mai produc din anul 2010, atunci când și-a întrerupt activitatea și Fabrica de Țigarete de la Sfântul Gheorghe. Brandul Carpați a apărut în anul 1931, țigările fiind produse pentru prima dată, firesc, tot la Sfântul Gheorghe.

De amintit că Fabrica de Țigarete Sfântu Gheorghe a fost înființată în 1897. Confecționarea țigărilor de foi a fost prima activitate. Clădirea fabricii a fost încadrată pe lista „monumentelor tehnicii”. În 1920, fabrica era inclusă în Regia Monopolurilor Statului, iar în 1929 făcea parte din Casa Autonomă a Monopolurilor de stat ale Regatului României.
În anul 1931, aici au început să fie produse mărcile „Carpați”, „Mărășești” sau „Național”.În timpul celor două războaie, în ciuda unor mituri potrivit cărora fabricile de țigarete nu au fost transformate în uzine de armament, unitatea de la Sfântu Gheorghe a fost,o vreme doar spital…

Mai dramatica a fost soarta Fabricii Textila, cu o calitate exceptionala a produselor, cu aprecieri deosebite la export, dar care azi s-a chinuit sa nu inchida definitiv portile!! Nu este pacat, mare pacat pentru o fabrica emblematica pentru Sf. Gheorghe?
Ce-l intereseaza insa pe primarul antal arpad, care origiar, este din orasul Rupea…? Nu e greu de raspuns atata timp cat aspectele economice si dezvoltarea locala nu sunt printre prioritati. (Deak Andrei)