Cât petrol mai are România?
Dezbaterile privind regimul de taxare a resurselor de ţiţei şi gaze se concentrează de doi ani de zile în jurul nivelului de impozitare şi a banilor pe care statul ar trebui să îi încaseze prin redevenţe şi mai puţin pe un aspect la fel de important: cât petrol are România.
Astfel de date se regăsesc în proiectul de Strategiei Energetică a României, document aflat, la rândul său în revizuire de mai mulţi ani, după ce prima strategie în acest domeniu, aprobată în 2007 nu mai era de actualitate ca urmare a crizei economice şi a dezvoltărilor din domeniu.
Cât petrol are România. În prezent se extrag hidrocarburi din 447 de zăcăminte
Rrezervele dovedite de ţiţei sunt de 14 ori mai mici decât cele ale Tatneft, o companie medie din Rusia.
În proiectul de Strategie Energetică de pe site-ul ministerului de resort se precizează că în România se află în prezent în exploatare 447 de zăcăminte de ţiţei şi gaze.
Acestea se împart, în principal, între Petrom şi Romgaz după cum urmează:
■ 255 de zăcăminte comerciale de ţiţei şi gaze naturale cu aproximativ 9.445 de sonde de ţiţei şi 828 de sonde de gaze naturale, pentru care acordurile petroliere sunt deţinute de o singură companie, un producător de ţiţei şi gaze naturale (Petrom);
■ 153 de zăcăminte comerciale cu aproximativ 3.200 de sonde de gaze naturale, pentru care acordurile petroliere sunt deţinute de o singură companie care desfăşoară activităţi în sectorul gaze naturale (Romgaz);
■ alte 39 de zăcăminte pentru care au fost încheiate acorduri petroliere de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, având ca titulari diverse companii.
„Majoritatea acestor zăcăminte sunt mature, având o durată de exploatare de peste 25-30 ani. În vederea descoperirii de noi zăcăminte de ţiţei şi gaze, în România, se desfăşoară operaţiuni de explorare în 36 de perimetre“, se arată în draftul Strategiei Energetice.
Cât petrol are România. Rezervele modeste, de 60 de milioane de tone
Rezervele de ţiţei sunt limitate, în condiţiile în care descoperirile din ultimii 30 de ani pot fi catalogate ca modeste cu excepţia unor semnale recente provenind din apele de mică adâncime ale Mării Negre, comercialitatea fiind încă în faza de analiză, se mai arată în document.
Conform datelor aflate în evidenţa Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), la începutul anului 2014 România avea rezerve sigure de 60 de milioane de tone, în vreme ce resursele geologice se ridică la două miliarde de tone.
„Marea majoritate a resurselor geologice şi a rezervelor sigure identificate până în prezent este localizată onshore (96%) şi doar 4% în zona platformei continentale a Mării Negre.
La producţia medie anuală din ultimii ani (4,2 milioane tone) şi în condiţiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% şi o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de ţiţei şi condensat, se poate aprecia că rezervele actuale de ţiţei ale României s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 23 de ani“, potrivit draftului de Strategie Energetică.
Cât petrol are România. Producţia României, mai mică decât cea a Tatneft
Spre comparaţie, grupul Tatneft – un jucător mediu din Rusia, controlat de guvernul regional din Tatarstan, a avut în anul 2014 o producţie totală de 26,5 milioane de tone de petrol, de mai bine de şase ori decât întreaga producţie a României, realizată de Petrom.
În privinţa rezervelor, numai Tatneft are rezerve dovedite de 851,5 milioane de tone, de 14 ori mai mult decât toată România.
Cea mai mare producţie de ţiţei a României, de 14,65 de milioane de tone s-a înregistrat în anul 1977, iar cea mai mare producţie de gaze a fost de 36,3 miliarde de metri cubi, consemnată în anul 1986.
Cât petrol are România. Diferenţa dintre rezerve şi resurse
Rezervele exprimă opiniile conservatoare ale geologilor despre cât de mult petrol poate fi exploatat într-un interval de timp cunoscut, cu tehnici cunoscute, la costuri cunoscute şi în zăcăminte cunoscute. În continuare, rezervele pot fi subîmpărţite în dovedite şi nedovedite (probabile şi posibile).
Resurse grupează opiniile optimiste ale geologilor referitoare la tot ţiţeiul nedescoperite, care sunt teoretic prezente într-o anumită zonă. În continuare, resursele pot fi subîmpărţite în resurse contingente (care pot fi recuperate potenţial din zăcăminte cunoscute, dar nu sunt încă mature pentru o dezvoltare comercială) şi resurse prospective (pot fi recuperate potenţial din acumulări nedescoperite încă prin implementarea unor proiecte viitoare de dezvoltare).
Sursa: Adevarul
