Dacă nu o fac ei, o facem noi – câteva lămuriri, …cum e cu Referendumul?
R E F E R E N D U M ?!?
Pentru ce ?!
Un om informat e un om puternic. (John Davison Rockefeller )
Un om informat e un om mai realist și mai rațional. (Dan Stănescu) – Informații documentare –
A M N I S T I A și G R A Ț I E R E A
Definiții:
Referendum (plebiscit) = consultare a cetăţenilor, chemaţi să se pronunţe în mod deschis prin „da” sau „nu” asupra unei importante probleme în stat (Dicționar juridic).
Amnistie = act de clemență a puterii legislative prin care se înlătură răspunderea penală pentru fapta săvârșită, cauza care înlatură răspunderea penală alături de prescripția răspunderii penale, lipsa plângerii prealabile și împăcarea părților. Amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranță, educative și asupra drepturilor persoanei vătămate (nu înlatură acțiunea civilă). (Dicționar juridic).
Amnistíe = act al puterii suverane, cu caracter colectiv, prin care unei categorii întregi de indivizi sau de fapte penale (crime, delicte etc.) li se suspendă pedeapsa. Popular: iertare obștească. (Gh. Șincai, HR. III)
Graţiere = act de clemenţă sau de renunţare din partea statului la dreptul său de a impune executarea pedepsei, având ca efect faptul că cel condamnat este iertat de executarea pedepsei, total sau parţial sau pedeapsa i se comută într-una mai uşoară.
Cine dă amnistia și grațierea, conform Constituției României:
* Parlamentul … prin lege organică reglementeazăacordarea amnistiei sau a graţierii colective (articolul 73 (3), lit. i)
* Președintele României:
– după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional (articolul 90).
– acordă graţierea individuală (articolul 94 lit. d)
Istoric:
– În istoria omenirii,
amnistia și grațierea, ca forme de clemență/iertare totală sau
parțială, există dintotdeauna și la toate popoarele sub forme variate,
scrise (legi) sau nescrise (cutume, tradiții), dictate din considerente
social-politice și de politică penală, precum și cu ocazia unor
evenimente și sărbători importante pentru poporul sau puterea
respectivă.
– În România comunistă, au fost iertaţi și criminali, hoţi şi oponenţi ai regimului. În intervalul 1953-1989 au fost adoptate 29 de acte normative pentru grațierea unor pedepse și amnistierea unor infracțiuni – în medie un act normativ de această natură la fiecare un an și jumătate, decretul din 1953 iertând chiar și înalta trădare, iar decretul din 1988 eliberând chiar și criminali.
– În România post-decembristă – s-au emis doar o ultimă amnistie colectivă la 4 ianuarie 1990 de către Consiliul FSN și 2 decrete de grațiere colectivă în 1997 (guvernarea CDR) și în 2002 (guvernarera PSD).
– În Europa secolului XXI, campioane la amnistii și grațieri colective apar a fi Franța și Italia.
Cele mai recente acte de clemență colectivă sunt : Franța în 2002, Serbia și
Georgia în 2012, Rusia, Cehia, Muntenegru și Azerbadjan în 2013,
Albania și Slovacia în 2014.
– La aniversarea Centenarului Unirii în 2018, România a ratat ocazia marii iertări naționale.
Dan Stănescu
