Ce cred românii despre ei înșiși – un sondaj la nivel european
De pildă, România e pe locul al treilea în UE atunci când vine vorba despre convingerea că propria cultură este superioară altora.
Afirmația: „Poporul nostru nu este perfect, dar cultura noastră este superioară altora” e foarte adevărată, primele locuri fiind ocupate de sud est europeni:
– 66% de români,
– 69% de bulgari,
– 89% de greci.
În cea mai mare parte a primei jumătăți a acestui secol, Uniunea Europeană era formată aproape exclusiv din state ale Europa de Vest (Franța, Italia, Belgia ș.a.). Acest lucru s-a schimbat în 2004, când UE s-a extins pentru a include unele țări din fostul bloc sovietic din Europa Centrală și de Est, inclusiv Ungaria, Polonia și Estonia.
În timp ce UE și-a integrat noile state membre în structurile sale, apăreau diferențe semnificative în atitudinile publice dintre țările din Europa de Vest și țările Europei Centrale și de Est, potrivit unei noi analize a Centrului de Cercetare Pew efectuate de-a lungul a doi ani.
De pildă, adulții din statele Europei Centrale și de Est ale UE tind să fie mai puțin probabil favorabili acceptării musulmanilor sau evreilor în familiile, sau în cartierele lor, decât cetățenii din Europa de Vest.
În același timp, cei din Europa Centrală și de Est sunt însă mai predispuși decât europenii occidentali să vadă creștinismul ca fiind o componentă importantă a identității lor naționale și să-și exprime niveluri mai înalte de angajament religios.
Românii sunt urmați de Bulgaria, unde procentul ”toleranților” urcă la 32%.
În general, mai arată datele publicate, în Europa de Est nivelul de respingere e mai ridicat decât în Vest. Cifrele confirmă o percepție care nu se poate schimba foarte repede datorită sutelor de ani de asuprire atât a turcilor dar si ale austro-ungarilor.
În Spania, de exemplu, 66% dintre respondenți se identifică în prezent ca fiind creștini, în comparație cu 92% care spun că au fost crescuți în creștinism.
În plus, e mai puțin probabil pentru occidentali decât pentru est-europeni ca religia este ocupe o parte foarte importantă în viața lor, să se roage zilnic sau să participe puțin lunar la serviciile religioase. De exemplu, doar 11% în Germania și 10% în Regatul Unit spun că religia este foarte importantă în viața lor, comparativ cu 55% dintre adulții din Grecia și 50% din România.