Ce facem cu migranții internați în spitale ce nu cunosc limba romană...

Ce facem cu migranții internați în spitale ce nu cunosc limba romană sau engleză măcar, se întreabă doctorul Grigorescu

0 14

Medicul Dan Grigorescu atrage atenția  problema muncitorilor străini în momentul când ajung la urgenţă sau pe patul de spital. Cei mai mulţi dintre ei sunt de prea puţin timp în România astfel că habar nu au limba noastră, iar la cei mai mulți dintre ei nici de engleză nu poate fi vorba.
Astfel, când aceştia ajung la spital de urgenţă, nimeni nu poate comunica cu ei, încât actul medical este unul mult mai dificil decât de obicei. Grigorescuspune că:
„În acest moment, la noi, în secţia chirurgie plastică din spitalul de urgenţă Braşov, sunt internaţi, printre (şi aşa prea) mulţi alţi pacienţi, unul din Venezuela, unul din Vietnam şi unul din Bangladesh.

Toţi în calitate de urgenţe.
Toţi în urma unor accidente de muncă, declarate sau nu, după caz.
Toţi necunoscători de limbă română sau de o alta de circulaţie.
Toţi beneficiind de gratuitate a tratamentului, fie prin forţa asigurării (declarativ) plătite de angajator, fie prin încadrarea într-una din patologiile de urgenţă a celor fără asigurare.. Semnificaţii nou-apărute în cadrul acestei noi paradigme? Gârlă!
1. Pentru că nu sunt asistaţi de traducători, se încalcă legea consimţământului informat prin imposibilitatea de a-l obţine.
2. Tot din lipsă de translatori, medicina, din caracterul ei uman, se transformă în medicină cu caracter cvasi-veterinar (!!!), anamneza smulgându-i pacientului cu privirea goală aţintită în zare, o reacţie constând maxim în ochi daţi peste cap sau într-o ridicare succesivă de umeri.
3. Paturile ocupate de ei devin indisponibile pentru concetăţenii noştri sosiţi în UPU la puţin timp după aceştia, puşi în situaţia de a fi trimişi acasă «din lipsă de locuri» sau de a fi «cazaţi» în alte secţii din spital.
4. Accesul la serviciile din ambulatoriu de după externare devine aproape imposibil în lipsa documentelor emise ulterior de medicii de familie, pe care «internaţionalii» nu îi au.
5. Ca să nu mai vorbim despre strategia scăderii numărului de paturi/suta de mii de locuitori, care, aplicându-se mecanic în toate zonele ţării, nu ţine seama de apariţia noilor aglomerări de populaţie «importată», fie din interiorul ţării, dar mai ales din exteriorul ei.
Aşa că începe să devină urgentă o nouă analiză a nevoii de servicii de sănătate publică la nivel naţional (deci şi la Braşov), astfel încât să se cam ia resurse (citeşte «paturi») de la unii care nu le folosesc şi să se aloce celor care au nevoie şi nu mai răzbesc!

Că, altfel, degeaba îţi vor schimba anumite spitale şi secţii de specialitate caracterul de importanţă regională în acela de «importanţă mondială», pentru că, în lipsa resurselor, vor cădea în genunchi, răpuse de prea multă muncă şi de prea puţine condiţii! Sau poate greşesc eu?”, spune sursa citată.
Iulian Rinder

Trimiteti mai departe articolul:

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.