Ce jocuri criminale încurcă Dragnea?!

Ce jocuri criminale încurcă Dragnea?!

Asasinii României: Serbăm Centenarul Marii Uniri prin expedierea gazului nostru la Viena și legarea Transilvaniei cu autostrăzi de Budpesta, nu de București?! Cum să te mai miri că cineva cheltuie atâția bani cu organizarea mitingurilor anti-PSD, anti-Dragnea?!

 Este vizibil că Dragnea și PSD a deranjat foarte mult politica corporatistă din colonia România. Probalitatea ca acesta să fie adevărul din spatele tuturor acestor mitinguri este imensă. Adică cum, cetățeanul trăitor in spațiul mioritic să beneficieze de resursele țării sale? Toți cei care vor altfel trebuie să plătească… Avem o moștenire, bogățiile acestei țări,  pentru care și-au dat viața sute de mii de români, doar in sec. XX, în cele două războaie mondiale. Și atunci se dorea, la fel ca în ultimele decenii, dacă nu desființarea României cel putin transformarea ei intr-o colonie. Chiar dacă mafia globaliștilor a decis altfel, nu trebuie să lăsăm ca străinii să ne jefuiască.
Publicăm un articol apărut cu ceva timp în urmă ce devoalează adevărul – cineva ne-a condamnat la sărăcie și mizerie.
La 100 de ani de la Marea Unire, două proiecte înaintează fără ca nimeni să ştie de unde au benzină – conducta pentru transportul gazului din Marea Neagră către Ungaria/Austria şi legarea Transil­vaniei prin autostrăzi de Budapesta.
Românii s-au trezit că gazul extras din Marea Neagră va merge în Ungaria, unde MOL are un proiect de 1 mld. euro în petrochimie.
Nedumeriri: cine decide de fapt viitorul industrial şi energetic al României?
Când era stabilit că va ajunge în Austria, la Baumgarten, hub-ul de distribuţie controlat de OMV, nu erau valuri. Doar Ziarul Finan­ciar s-a întrebat încă de acum doi ani dacă peste cinci sau zece ani România va fi nevoită să im­porte gaz pentru că cel din Ma­rea Neagră va merge direct la Viena.
Retragerea Ungariei din proiect, adică din construcţia unei conducte separate de la Tuzla până la Viena, care să treacă prin România, Ungaria şi Austria, a provocat dintr-o dată o mare descoperire: iată că noi vom duce printr-o conductă distinctă, separată de reţeaua naţională de transport, gazul din Marea Neagră la graniţa Ungariei, iar Transgazul maghiar, aflat în proprietatea MOL, îl va prelua în sistem şi va decide ce face cu el. Ungurii au anunţat că nu mai continuă conducta separată până în Austria, ci îl vor folosi ei.
Niciun alt proiect de infrastructură nu înaintează în România cu viteza gazoductului care va trebui să transporte gazul românesc exploatat de OMV şi Exxon în Marea Neagră către Ungaria/Austria, pe o conductă distinctă, special construită în acest scop.
Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană de Dezvoltare, Comisia Europeană anunţă finanţări peste finanţări de sute de milioane de euro pentru Transgaz pentru a construi această conductă, iar legislaţia înaintează fără oprire.

 

Luni, 5 martie, se va discuta în guvern o hotărâre privind exproprierea terenurilor agricole din vestul ţării pe care va trebui să fie amplasată conducta.
A fost modificată inclusiv legea mediului pentru a construi această conductă.
O mână nevăzută parcă înlătură toate obstacolele din calea acestui proiect şi îi face loc. Forţe neştiute sunt puse la lucru pentru ca în fiecare zi să se facă progrese.
Centura Bucureştiului, a cărei nemodernizare blochează capitala şi probabil taie 10% din PIB-ul potenţial al ţării, trecerea Carpaţilor cu o autostradă, legătura de metrou între aeroport şi Gara de Nord? Niciun proiect ca această conductă de gaz nu primeşte atenţia şi energia autorităţilor române precum gazoductul care va duce gazul din Marea Neagră în Ungaria (şi/sau Austria?).

Nedumeriri: cine decide de fapt viitorul industrial şi energetic al României? La 100 de ani de la Marea Unire, […]

La fel, o mână nevăzută alocă 95% din bugetul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri (CNAIR) numai pentru autostrăzi şi centuri ocolitoare în Transilvania. Din cele mai mari 50 de plăţi făcute anul trecut de CNAIR în valoare totală de 1,3 miliarde de lei, adică 80% din buget, 49 sunt plăţi pentru proiecte pentru autostrăzi în Transilvania. Şi atenţie, se lucrează la două căi dinspre centrul Transilvaniei spre Ungaria: autostrada Târgu Mureş-Cluj-Oradea-Borş, pe de o parte, iar în sud-vest la finalizarea Sibiu-Deva-Timişoara-Nădlac. În plus, va fi legat Clujul de Alba-Iulia şi Deva printr-o autostradă. Numai de s-ar face, dar parcă prea  bate la ochi. Banii de autostrăzi să meargă numai şi numai în Transilvania?
Situaţia privind alocarea disproporţionată a fondurilor companiilor de autostrăzi către drumurile care vor lega Ardealul de Ungaria nu este nouă, iar Ziarul Financiar a semnalat-o în repetate rânduri. De fapt, scenariul este mai de mult. Foarte ciudat, în 2004 marele proiect Bechtel urma să lege Braşovul de Borş prin Cluj şi Oradea, în loc să-şi propună de la început trecerea Carpaţilor.
Astăzi Uniunea Europeană finanţează coridorul patru, Nădlac-Sibiu-Piteşti- Constanţa, dar iată că România în continuare pune bani de la bugetul de stat şi pentru realizarea unei conexiuni paralele spre vest, în Transilvania, Târgu Mureş-Cluj-Oradea-Borş. În acelaşi timp.
Cum vine asta?
Peste patru-cinci ani vom avea două autostrăzi paralele din Transilvania spre Ungaria şi nicio autostradă peste Carpaţi? Cine decide această alocare de fonduri în fiecare an? Cine a decis ca gazul românesc să meargă direct printr-o conductă separată în Ungaria/Austria? Parlamentul, Guvernul, CSAT-ul?  Unde sunt adevăratele centre de putere ale României? La Budapesta?
La gaz, ne sunt aruncate socoteli, cum a făcut-o recent un director de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale, că noi oricum consumăm în prezent 10 miliarde de metri cubi/an şi producem tot cam atât, astfel încât vom avea disponibil la export cele 4-6 miliarde de metri cubi/an suplimentare care ar putea fi extrase peste 10 ani din Marea Neagră.
Dar tot specialişti din sector spun că rezervele terestre de gaz se vor epuiza în România în următorii 15-20 de ani.
Ca urmare, dacă în 2030 România va consuma 10 miliarde metri cubi şi va mai extrage din exploatările terestre doar 5 miliarde de metri cubi, ce vom face, restul de 5 miliarde de metri cubi îl vom importa din Rusia, când am putea să îl folosim pe cel extras din Marea Neagră?
Dar cum să îl folosim dacă astăzi se încheie contracte de furnizare şi transport pe viitoarea conductă Transgaz cu firme din Ungaria care vor avea dreptul exclusiv de a consuma acest gaz?
Contractele pentru furnizare şi transport de gaze se fac pe 10-20-30 de ani, pentru că investiţiile în explorare, exploatare şi construcţii de magistrale sunt de sute de milioane sau miliarde de euro şi atunci au nevoie de perioade foarte lungi de amor­tizare. Deci cărţile acum se fac.
Şi aceasta în situaţia în care consumul va rămâne 10 miliarde de metri cubi. Dar România va fi atât de neputincioasă, astfel încât în 10-20 de ani de acum încolo să mai aibă tot patru milioane de locuinţe care se încălzesc cu lemne?
Din opt milioane de locuinţe, două milioane sunt astăzi în sisteme centralizate de ter­mo­ficare, patru milioane se încălzesc cu lemne şi alte două milioane cu centrale individuale pe gaz.
Cele două milioane de locuinţe cu centrale individuale consumă anual 2,5 miliarde de metri cubi, adică 25% din cele 10 miliarde de metri cubi consumate în total de România.
Dar dacă peste 20 de ani vom avea şase milioane de locuinţe conectate la reţele de gaz metan, nu înseamnă că vom avea un consum suplimentar de 5 miliarde de metri cubi? Deci cât vom ajunge să importăm dacă producţia scade la 5 miliarde de metri cubi şi consumul total va fi de 15 miliarde de metri cubi? 10 miliarde de metri cubi. Păi nu va fi un nonsens să importăm gaz din Rusia şi noi să îl exportăm pe al nostru din Marea Neagră la Budapesta/Viena, pentru că vor fi contracte pe termen lung care nu vor putea fi încălcate?
Dar dacă îşi va mai reveni şi consumul industrial şi se vor dezvolta petrochimia şi industria? Poţi să faci industrie fără gaz?
În plus, şi dacă am considera că ar urma să se încălzească cei care astăzi folosesc lemnele cu energie electrică, îţi va trebui gaz pentru producţia de energie electrică, deşi aceasta este una dintre cele mai proaste folosiri ale gazului ca valoare adăugată.
Tendinţa mondială este de a trece de la producţia de electricitate bazată pe cărbune la producţia de electricitate bazată pe gaz. Petrom are deja o capacitate la Brazi, Romgaz îşi face şi ea una, la Iernut.
Şi Austria şi Ungaria au planuri gigantice în construcţia de complexuri petrochimice şi au nevoie de materie primă. Ungaria importă astăzi 90% din gazul pe care îl consumă din Rusia şi aşteaptă ca pe o gură de oxigen un alt furnizor.
Ce radios era premierul Victor Orban când a anunţat că Ungaria va mai avea o sursă de gaz! Puţini ştiu că în aceste ţări campionii naţionali din petrol şi gaze deţin chiar şi infrastructura de transport de gaz, nu sunt numai distribuitori sau furnizori de gaz! Adică „Transgazul” din Ungaria este controlat de MOL, iar „Transgazul” din Austria, care include şi cel mai mare hub de distribuţie din Europa Centrală şi de Est de la Baumgarten, este controlat de OMV. Cum ar veni, Romgazul să preia mâine Transgazul în România.
Ce facem, ne transformăm într-o sursă de energie brută, energie primară pentru petrochimia din Austria şi Ungaria? De ce să nu facem aici medicamente, cauciuc, mase plastice sau ţevi şi nu să le importăm apoi din aceste ţări? Este asta vreo cale de dezvoltare, să exporţi gaz şi să imporţi produse petrochimice?
Coasta de Fildeş deţine 40% din producţia mondială de cacao, materia primă pentru ciocolată, dar ciocolata o fac elveţienii, englezii şi americanii. Niciodată o ţară nu va creşte exportând materie primă şi importând produse finite.
Nu mai vorbim de siguranţa energetică. Astăzi se pun în scenă jocuri care vor trasa dezvoltarea României în următoarele două decenii sau mai mult. Cine urmăreşte politica mondială vede ce schimbări semnificative determină modul în care sunt aşezate conductele de petrol şi gaz pe harta mondială. Americanii s-au opus cu toată puterea în ultimii 50 de ani ca ruşii să dea gaz Germaniei şi totuşi astăzi jumătate din consumul de gaz al Europei este din Rusia.
Polonia protestează şi nu vrea încă un gazoduct ruso-german prin Marea Nordului care să o ocolească, după Nord Stream I. Sunt informaţii că distribuţia de gaze din Ucraina este în sectorul companiilor americane. Gazele, energia, să spună oricine orice ar dori, sunt politică pură. La fel ca autostrăzile.
Astăzi se joacă viitorul industrial şi energetic al României. Cine îl decide de fapt?
Sorin PÂSLARU
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.03.2018
Nota redacției: Dacă am înțeles bine, acest proiect care compromitea viitorul energetic al României a fost stopat de poziția fermă a lui Dragnea. (Nu și a lui Tăriceanu!! De la Senat legea a ieșit cu totul diferit de forma finală, de la Camera Deputaților) Cum să te mai miri că cineva cheltuie atâția bani cu organizarea mitingurilor anti-PSD, anti-Dragnea?!

COMENTARII

  1. Stimati concetateni !
    Si totusi cine urmareste si astfel de articole,la care nu s-a raspuns?
    De fapt ,cine da necesarul raspuns unor astfel de intrebari vitale?
    Peste patru-cinci ani vom avea două autostrăzi aproape paralele din Transilvania spre Ungaria
    şi nicio autostradă peste Carpaţi,care sa lege provinciile istorice ale tarii?
    Cine a decis ca gazul românesc să meargă direct printr-o conductă separată în Ungaria/Austria?
    Unde sunt adevăratele centre de putere ale României? La Budapesta?
    Cum am putut ,oameni buni,sa alegem un antiroman care a retrocedat (!?)
    Muzel Brukenthal ,unui iluzoriu proprietar de BISERICA
    cu doar 15,ooo de credinciosi ramasi cu sarcina in in Romania ??