Ce se poate construi pe terenul fostei platforme Rulmentul? Se caută soluții…

Ce se poate construi pe terenul fostei platforme Rulmentul? Se caută soluții…

0 9

Firma de consultanță angajată de Banca Mondială în contractul de asistență tehnică pentru dezvoltare urbană încheiat cu Primăria Brașov a prezentat astăzi trei scenarii aplicabile pentru regenerarea urbană a zonei fostei uzine Rulmentul.

Terenul are o suprafață de 31,3 hectare, o parte fiind proprietatea Municipiului Brașov, o parte proprietatea statului, dar în administrarea municipiului. Scenariile se bazează pe nevoile actuale și viitoare de dezvoltare a zonei, corelate cu o analiză a pieței imobiliare și de afaceri din zonă, dar și cu 14 studii de caz ale unor modele de succes de regenerare urbană din lume.

Cele trei scenarii sunt diferențiate în principal de raportul dintre clădirile existente și cele nou-construite și de spațiul verde creat, însă toate au în vedere funcțiuni de tip rezidențial, birouri (inclusiv un sediu de servicii publice, care poate găzdui, de exemplu, birouri ale primăriei), un centru comercial de dimensiuni mai mici decât un hypermarket sau un mall, un centru sportiv, magazine mici la parterul blocurilor (și spații comerciale care să favorizeze micii întreprinzători în domeniul serviciilor sau micile ateliere), un hotel, un centru medical, o clădire cu utilizare multifuncțională, un parc de distracții sau tematic, un muzeu tehnic și un motodrom/teren de sport/zonă în aer liber pentru festivaluri.

În scenariul 1, 61% clădirile existente sunt menținute și sunt create 13.3ha de parcuri și spații verzi.

Scenariul al doilea propune menținerea a 36% dintre clădiri și o suprafață de 14.2ha de parcuri și spații verzi. Acesta este și scenariul cel mai valoros – 151 de milioane de euro la finalizare, ca valoare de piață, fiind recomandat de specialiștii Băncii Mondiale. Acest scenariu cuprinde și o zonă rezidențială și este cel mai complet din punct de vedere al funcționalităților.

Scenariul 3 prevede păstrarea doar a 8% dintre clădiri, cele care contribuie cel mai mult la identitatea locului, însă spațiul verde crește la 17.5 ha de parcuri, iar abordarea este ușor diferită față de celelalte două scenarii, zona fiind mai mult un centrul de agrement, cu terenuri de sport, parc de distracții, un studio de film și centru expozițional. Cel de-al treilea scenariu păstrează clădirea școală sau grădiniță și muzeul, însă nu cuprinde zone rezidențiale sau clădiri de birouri (cu excepția celor necesare administrării zonei).

Cele trei scenarii pe care le-am propus sunt susținute de date de cercetare, au baze în dezvoltarea urbană din punct de vedere cultural, social și comercial a Brașovului, astfel încât zona care acum nu folosește nimănui să devină o destinație pentru locuitori, să devină un nou pol de interes. Funcțiunile pe care le-am gândit în cele trei scenarii țin cont și de moștenirea industrială a locului, prin păstrarea unor clădiri care au dat identitate acestui loc – dacă ele se vor putea păstra – și de nevoile comunității din zonă. Noi am analizat regenerări urbane în toată lumea pentru a propune Primăriei Brașov, împreună cu Banca Mondială, o soluție. Regenerările urbane de succes, mai ales cele care nu sunt foarte centrale, sunt cele care au o componentă mare de spațiu verde, și sunt cele care creează comunități, prin piațete, zone pietonale, care adună oamenii împreună și îi fac să comunice, și sunt regenerări urbane care păstrează caracterul particular al clădirilor din care au provenit. Acestea sunt elemente definitorii pe care le-am propus în scenariile noastre. Noi avem aici o zonă industrială veche și nefolosită, pe care dorim să o reconvertim, să îi păstrăm sufletul, și s-o transformăm în ceva ce răspunde nevoilor generațiilor noi „, a spus Silviana Petre, managing director JLL România.

Reprezentantul consultantului a precizat și că situația analizată este cea actuală, inclusiv estimarea valorii imobiliare a zonei dezvoltate, și că principalul lucru care reține Brașovul de la o dezvoltare la fel de accelerată precum București, Cluj sau Iași, de exemplu, este lipsa unui aeroport. „Datele s-ar putea schimba radical dacă Brașovul ar avea un aeroport“, a precizat Silviana Petre, referindu-se în principal la valoarea de piață a zonei regenerate.

Primarul George Scripcaru a explicat că în perioada imediat următoare se va face o prezentare a acestor scenarii în plenul Consiliului Local, după care va supune dezbaterii publice conceptul prezentat, urmând ca ideile cele mai valoroase venite din spațiul public să fie analizate și, eventual, introduse în proiectul final.

D.D.

Trimiteti mai departe articolul:

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.