Coeficientul de inteligență a scăzut cu 14 puncte în ultimul secol în Romania
Romania înainte de 1989 avea mai multi inventatori decat in ultimii 25 de ani! Erau mai multe facultati, scoli si industrie …
Comunistii au avut rezultate mai bune in privinta inovatiei decat capitalistii de dupa Revolutie, numarul brevetelor acordate in 2014 in Romania fiind mai mic chiar decat cel din 1920, arata un studiu realizat de KeysFin pe baza datelor privind inventica si protectia proprietatii intelectuale, scrie Mediafax.
„In mod paradoxal, comunistii pare ca se pricepeau mai bine la un capitol esential de business, inovarea, fata de mostenitorii «Epocii de Aur», capitalistii de dupa Revolutie. (…) Interesant este ca, desi avem senzatia ca traim intr-o epoca a inovatiei si cercetarii, suntem cu mult in urma tovarasilor de pe vremea lui Ceausescu”, se arata in studiu.
In ultimii 25 de ani de comunism (1965-1989), la Oficiul de Stat pentru Marci si Inventii (OSIM) s-au inregistrat 94.481 de cereri de brevete de inventie si 59.443 de brevete acordate. In cei 25 de ani de dupa Revolutie, numarul cererilor a fost de numai 39.558, iar OSIM a acordat doar 26.425 de brevete de inventie, conform Mediafax.
„La capitolul inovatie, am ajuns sa punctam comercial mai prost decat acum 95 de ani, la doi ani distanta de Marea Unire. Mai mult chiar, datele OSIM arata ca blamatii comunisti au stiut sa exploateze mai bine creierile romanilor in interes de business decat au facut-o capitalistii, in ultimii 25 de ani”, afirma expertii KeysFin.
Dupa Revolutie, odata cu libertatea economica, romanii au inovat tot mai putin, importul de tehnologie si marci din Occident luand locul cercetarii traditionale.
Astfel, Romania a ajuns sa importe mai mult decat produce, sa depinda de ce ofera strainii si sa exploateze prea putin proverbiala inteligenta romaneasca, brevetele de inventie si marcile fiind considerate un indicator relevant al inteligentei economice.
Comparati:
– în 1990 erau inregistrate 3.081 cereri de brevete de inventie si erau aprobate 1.428,
– în 2000 numarul acestora scadea la o treime,
– in 2014 abia daca depăsea 1.000 de cereri si putin peste 300 de brevete acordate.
Una dintre cauze este migrarea activitatii creative in afara Romaniei, afirma Laura Leonte, avocat specializat in dreptul proprietatii intelectuale si consilier in proprietate industriala la firma Postu Leonte & Asociatii.
„Rezultatele inovative ale romanilor sunt transferate companiilor straine, care in mod evident aleg sa isi protejeze inventiile in teritorii straine, in care urmeaza sa le exploateze efectiv. De altfel, majoritatea companiilor internationale cu activitate pe piata comunitara aleg sa isi protejeze inventiile pe calea cererilor de brevet european, cereri examinate de catre Oficiul European pentru Brevete si nu de OSIM”, afirma Leonte.
Astfel in 2014, din totalul de 2.981 de brevete aplicabile in Romania, 2.661 au fost inregistrate la nivelul UE si numai 320 prin OSIM. In 2002, raportul era invers – 755 inregistrate la OSIM si numai 497 la Oficiul European.
Situatia este similara si in cazul marcilor. In timp ce in 2006 erau inregistrate 22.570 de marci la OSIM, in 2014 numarul lor a scazut la 10.763.
Statistica denota faptul ca cei 25 de ani de capitalism au reusit sa ingroape un sector, cel al cercetarii, care in trecut producea solutii pentru economia romaneasca, arata studiul KeysFin.
„Ne bazam, in prezent, mai mult pe realizarile personale decat pe cele ale unor structuri organizate, cum erau pe vremuri institutele de cercetare. (…) Cultura de business la romani este in continuare deficitara. N-am inteles inca faptul ca, pentru o afacere de succes, este nevoie sa oferi tot timpul ceva nou, ceva tentant pentru clienti, si sa stii sa iti protejezi inovatia. Asa se explica si faptul ca in Romania exista cele mai multe firme in insolventa si faliment din regiune si ca business-ul cu pedigree romanesc intarzie sa isi asume un rol relevant in exporturi. Oferim in continuare mai multa materie prima si prea putine produse finite, capabile sa asigure o dezvoltare pe diagonala a economiei”, afirma expertii agentíei.
O solutie pentru aceasta situatie ar putea veni prin sustinerea institutelor de cercetare-dezvoltare, laboratoarelor private, institutiilor de invatamant superior si statiunilor didactice, care nu dispun de dotari la standarde competitive si de fonduri cu care sa sustina efortul creativ, potrivit studiului.
Studiile recente arata ca in principiu 80% din valoarea unei afaceri este data de bunurile intangibile, fata de 20%, cat era apreciata in trecut. Asa se explica practic diferenta dintre valoarea unei companii asa cum rezulta din documentele contabile si valoarea de piata a acesteia, brandul avand un impact economic asupra mai multor factori, dintre care cel mai important este fidelizarea clientelei.
In perioada 2014-2020, Uniunea Europeana intentioneaza sa aloce 80 de miliarde de euro pentru finantare in domeniul cercetarii prin programul HORIZON2020 operat direct din Bruxelles, in cadrul caruia sunt sprijinite in special inovarea sociala, stimularea noilor evolutii tehnologice si a brevetelor, inclusiv protejarea proprietatii intelectuale rezultate, obiectivul principal fiind dezvoltarea unei societăți și a unei economii bazate pe cunoaștere și inovare în Uniune.
Taxele pentru o inregistrare de marca in UE pornesc de la 900 de euro. O suma destul de mare, care descurajeaza pe multi, avand in vedere ca la OSIM, taxele pleaca de la 200 de euro. Important este ca, spre deosebire de marca inregistrata in Romania, la OSIM, o marca comunitara, odata inregistrata, ofera protectie nu doar in Romania, ci in toate statele membre UE.
KeysFin ofera servicii de business information si credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competitiei, la studii si analize de sector necesare companiilor care doresc sa dezvolte un business pe piata romaneasca.
