Congresul „Adevărul despre secui”, ignorat de Kelemen Hunor!

Congresul „Adevărul despre secui”, ignorat de Kelemen Hunor!

Faimosul si unicul Congres al Secuilor de la Tusnad,desfasurat la inceputul secolului trecut se regaseste intocmai in volumul ,,Szekely Kongresszus”, Budapest, 1902, aparut in Editura ungara „Patria”...
Ca sa inteleaga secuii de azi – marea majoritate
urmasii celor ce au participat si au luat cuvantul  in acel Congres ‘istoric” – cat de „bine” traiau strabunicii lor  pe…„pamantul natal” (cu care, desigur, nu vor sa …fuga cu el in Ungaria! ) vom reda doar cate ceva din cuvantarile consemnate ,dezvaluie un adevar crud:secuii erau considerati „tolerati” de maghiarii stapanitori, speranta lor economica fiind tot in principatele romane. De ce, dle Kelemen Hunor
nu abordati niciodata aceasta importanta carte a adevarului” despre secui, ce contrazice flagrant toata odioasa ofensiva propagandista antiromaneasca, la care s-a angajat cu osirdie presa de limba maghiara?
Ne  împuţinăm, pierim … Nici războiul, nici ciuma n-au provocat atatea pustiiri, ca mizeria;
(pag. 568),  este constatarea căreia i de dă expresie într-o forma sau alta. Dr. Nagy Şandor, referindu-se la efectul malefic al păcatelor so­ciale şi economice ale statului, afirmă că, după datele oficiale, mor anual de tuberculoză 2.55o de secui. In realitate, pretinde oratorul, întemeiat pe datele propriilor sale cercetări şi statistici, numărul celor ce pier anual, victime ale bacilului mizeriei, se ridică la 5.000!(p. 612).
Secuii îşi părăsesc vetrele pentru că aici, acasă, au parte de mămăligă goală, dincolo de aceşti munţi au hrană din belşug. Aici, 10—20—30 fi­orini şi o pereche de cizme, simbria pe un an; dincolo, 15 fiorini salariul pe o lună! “(p. 680)
Consecinţele?
Intre 1880—1889 dispar din Ciuc, Trei Scaune şi Odorhei, trecînd în România, 22.079 secui… Creşte insa an de an numărul paşa­poartelor eliberate.
In 1889; 9.422 paşapoarte; în 1900: 9.634; în 1901: 10.232 paşapoarte.
Da, secuii cunosc, ca şi românii, „vama cucului”…
Mulţi părăsesc ţara, ocolind vămile. N-au bani nici pentru paşaport (p. 628).
Tinerii se sus­trag îndatoririlor militare faţă de monarhia auştro-ungară
, în proporţii unice în Europa!  Colonelul de stat major Hoffman Hugo se in­dignează oficial (e reprezentantul ministrului apărării, baronul Fejervari Geza) : în anul acesta -1902 -… s-au sustras de la încorpo­rări 12.436 tineri care… nu s-au prezentat; nu sunt de găsit, au dispărut (p. 634).
Au dispărut, lâsind în urma lor şicanele fiscului şi ruina, “li­citaţiile” si teroarea portărelului.Cit îl vor mai chinui pe bietul secui?, se întrebă Kollo Janos, adăugind: Statui însuşi, cu întregu-i cortegiu de legi, stă in calea îndreptării stării noastre… Cu fiecare nouă lege e ca şi cum şi-ar băga rnîna în buzunarul nostru.
Nu exista sector de activitate cat de neansemnat care sa nu fi fost grav prejudiciat de implicatiile “razboiului vamal” ce interxice secuilor, piata Romaniei, tara care(…) inainte de 1896 a constituit pentru noi un adevarat antrepozit . (…)Situatia creeata de razboiul vamal…a lovit in mod nemijlocit industria scuiasca (p.622)
.. Ba, statul merge şi mai de­parte şi în scopul sugrumării industriei secu­ieşti; transportă lemn românesc (tot românesc!) la preţuri de concurenţă (p. 147). In conse­cinţă, Congresul să ceară răspicat ca industria­lizarea şi comercializarea lemnului românesc să treacă în mîini secuieşti! Iar Fabian Laszlo lansează săgeţi împotriva capitalului străin (budapestan!) „infiltrat” în secuime şi care îşi de­pozitează profiturile în safeurile londoneze (p. 302)…
Pajura dualismului imperial are însă două ca­pete: Pe nesimţite am sacrificat intereselor economice ale Austriei, toata industria Ardealului, apoi(…) în 1886, închizîndu-se şi frontiera Ro­mâniei în calea Ardealului, mai multe mii de meseriaşi s-au strămutat în România, (p. 635)… Decăderea industriei pielii coincide cu războiul vamal şi intensificarea emigrării în România (p. 201).
Grăbit şi mai ales familiarizat cu ci­frele zilelor noastre, lectorul ar putea ridica nedumerit din umeri, citind că dr. Kenez Jozsef se adresează de la tribuna, interpelator, stăpînirii, aflînd că “Sinaia a cumpărat 60 de trăsuri… tocmai de la Poznan cînd, foarte bine, — şi firesc — ar fi fost să şi le comande în secuime! “(p. 149). Dar, ne aflăm în 1902… Iata de ce Jumătate din dogarii secui au plecat în România… (p. 244)…
Odi­nioară, secuii erau nelipsiţi de Ia tîrgurile săptămînale din România, de unde… aducea bani de aur şi de argint, berechet (p. 624)… Se denunţă regimul discriminator pe care Capitala îl aplică meseriaşilor secui , în ateliere şi fa­brici (p. 192)… Un vacarm prelungit stîrneşte in­tervenţia lui Solymossi Endre , care dezvăluie existenta unei dispozitii scrise a ministrului de comert ce prevede suspendarea angajarii secuilor si concedierea celor mai de mult angajati (p.227)
O apreciata “marfa” la export,pentru secui o constituiau Apele minerale.”(…)pentru exportul nostru,cea mai apropiata piata o reprezinta Moldova si Valahia.Dar…din pricina Vamii,a crescut pretul apei la Piatra Neamt,Galati ,Bucuresti (p.256) Pe deasupra,Fiscul din Ardeal aplica apelor minelale un adevarat regim de teroare fiscala care se completeaza cu vexatiunile sistematice la care sunt supusi carausii,de catre Jandarmerie si Politie (p.255) “Sa arate si Ostirea  un pic de…,patriotism,consumand apele noastre – adauga ironic Kollo Janos , ostire care beneficiaza de cele mai ridicate salarii…provenite si din impozitele noastre .Apele noastre sunt tot atat de “dinastice” ca si cele…cehoslovace,pe care o consuma militarii…”
Decenii de-a randul oaspetii renumitelor statiuni de la Sovata, Borsec, Tusnad, Malnas, Valcele etc. au fost in primul rand, miile de romani. Un sezon fara vizitatorii romani, e un sezon mort. Publicul de care depinde inflorirea acestora, se afla la doi pasi…
De la Budapesta omul face – cu acceleratul – 21 de ore! Scade afluenta vilegiaturistilor(…) si cine a vizitat Romania vecina,stie ca (…)printr-un urias efort si mai ales in regiunile de frontiera,a ridicat asemenea palate, incat te minunezi! Mica Romanie a construit in cativa ani hoteluri de prim rang,splendie stabilimente de cura, bai monumentale, parcuri superbe, care vor determina pe multi dintre statornicii nostri oaspeti din Romania ,sa ramana acasa! (p.656) Congresul se adreseaza Guvernului budapestan, cerandu-i rezolut, sa intervina fara inarziere, la cuvenitele reglementari vamale cu Romania!
Zecile de propuneri, variat argumentate, nu­meroasele rezoluţii adoptate cristalizează un limpede numitor comun: există o legă­tură organică, o relaţie de la parte la întreg, un raport continuu de reciprocitate între ros­turile vitale ale secuimii şi România. In optica majorităţii congresiştilor (chiar fără voia mul­tora) România apare ca un pol al speranţei. Oricîte dificultăţi am avea de înfruntat, nu pu­tem abandona speranţa: Moldova şi Valahia (p. 268).Era inevitabil ca torentul unor atari convin­geri să depună în albia Congresului şi aluviuni ce denotă efortul de ultima oră al claselor şi orînduirii pe care, direct sau ocolit, luciditatea şi buna credinţă — răbufnind adesea în vio­lenţe diatribale’ – …le înfierează. Se rostesc şi cîteva jalnice homelii, agrementate cu mirode­niile …celui mai lipsit de imaginaţie şovinism. Străin parcă de tot ce se vorbeşte (şi de atîtea ori se strigă ! ) în jurul său, grof Dessewffy se îngrijorează şi el de soarta secuilor… Din sufletul concetăţenilor noştri care emigrează… piere sentimentul apartenenţei la noi. Chiar dacă se întorc acasă, aici nu se mai simt bine niciodată. In altă parte citim: După datele ul­timelor cercetări, fraţii secui care emigrează în România îşi abandonează în scurt timp naţio­nalitatea, se contopesc cu naţia străină, potriv­nică (?!), iar copiii lor se sfiesc şi de amin­tirea faptului că părinţii lor au fost cîndva se­cui (p. 604).Ne aflăm în epoca în care, în Ungaria, cam­pania de deznaţionalizare a românilor, slovaci­lor, cehilor, şvabilor, slavilor din sud se desfă­şoară pe toate fronturile posibile!.
Ceea ce se petrece cu zecile de mii de secui care se stabilesc în România , să fie oare retor­siunea organizată a oficialităţilor româneşti? Laszlo Gyula şi dr. Sebess afirmă contrariul: … (Pe secui)… îi răpeşte chiar fără voia lui ,en­tuziasmul naţional care, în cîteva decenii, a ridicat România pe culmi şi, minunîndu-se, el işi uită propria patrie , dorind să devină român. Destui sînt aceia care se împăunează afirmînd că sînt buni români. Mai ales tinerii care cresc acolo, îşi reneagă originea… Aici, acasă, în focarele principale ale emigrării, este lăudată România, i se cîntă doinele, i se joacă dansu­rile. Se vorbeşte mult despre serbările strălu­cite ,organizate în amintirea voievodului Mihai ,sau a victoriei de la Plevna…
Se ştie totul şi (secuii) se interesează de toate cîte se petrec acolo, în in­terior, în România, ca şi cum aceea ar fi patria lor cea bună (p. 628). Şi ca să nu-l suspectăm de vreo „filie” care-şi trimite valenţele peste munţi, dr. Sebess stabileşte: în mijlocul mare­lui corp etnografic pe care îl reprezintă Ro­mânia şi Ardealul locuit de români, secuimea constituie o insulă. Avem nevoie de zăgazuri în faţa României… In continuare, îşi prezintă şi dezvoltă soluţiile care pot consolida teme­liile acestor zăgazuri: Conservatorism naţio­nal … Unitate socială pe deasupra claselor … Renaşterea moşierimii mijlocii, coloană verte­brală a naţiunii, canavaua armoniei claselor so­ciale ! (p. 299)… Un alt orator agită o sperietoa­re ,gîndită cutezător, să recunoaştem: “Braţul muncitorului secui va fi constrîns să servească altui stăpîn  (…) întocmai ca în atîtea judeţe ale Ardealului , unde un alt neam slujeşte moşieru­lui maghiar.”.. (sic!), (p. 570) (Sursa: Adrian Hamzea, 1982)

1 COMENTARIU

  1. Si lumea se intreaba cine sunt si de unde au venit Ceangaii,
    de unde au venit si ce limba vorbesc!Iata ce se intampla acum 100 de ani!
    Cum nu sunt nici romani neaosi, dar in nici un caz unguri,cum vor
    sa ne convinga specialistii UDMR care au facut adevarate caravne
    de maghiarizare si recatolicizare in zona!
    Eu i-am cunoscut in localitatile din preajma orasului,o experientza ff interesanta !

Lasa un comentariu