Cum a confiscat Băsescu instituțiile fe forță, Serviciile, Parchetele și ANI !

Cum a confiscat Băsescu instituțiile fe forță, Serviciile, Parchetele și ANI !

Acum este demonstrat :creșterea excesivă a rolului instituțiilor de forță şi instituționalizarea și eficientizarea Binomului SRI – DNA au avut loc pe parcursul celor două mandate prezidențiale ale lui Traian Băsescu.

Primul pas : modificarea modului de numire a procurorilor-șefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA și DIICOT, prin transferarea acestui atribut președintelui României, prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției.
Proiectul care a nenorocit Romania a fost inițiat de ministrul justiției Monica Macovei, impusă și susținută puternic de președintele Traian Băsescu. Această lege a fost susținută însă și de PNL și de premierul Călin Popescu Tăriceanu, fiind adoptată prin asumarea răspunderii de către guvernul PNL – PD condus de acesta.

Această lege i-a permis președintelui Băsescu să numească oameni fideli, controlabili și manipulabili în fruntea principalelor Parchete.
În 2005 l-a numit procuror-șef al DNA pe Daniel Morar, un procuror anonim de la Cluj, care l-a scăpat de dosarul „Flota“ și a declanșat anchetarea, finalizată cu condamnări, a principalilor săi adversari politici, începând cu fostul premier Adrian Năstase și cu patronul trustului Intact, Dan Voiculescu.
În 2006 a numit-o procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pefoarte tanara fiica a unui fost procuror sef „acoperit” Laura Codruța Kovesi, o procuroră anonimă din Sibiu, care s-a raliat cu trup și suflet dosariadei declanșate împotriva adversarilor săi politici.
 Singurele criterii în baza cărora a fost promovată Kovesi au fost faptul că tatăl său, procuror-șef în Mediaș stalp al regimului comunist din judt, era în relații de prietenie cu liderul local al PD și cu Vasile Blaga, secretar general al PD și ministru de Interne în perioada respectivă, și faptul că a fost colegă de an la facultate cu președintele PD, Emil Boc, și cu șefa de cabinet a ministrului de Justiție Monica Macovei, judecătoarea Monica Niculescu. Băsescu i-a fidelizat pe Kovesi și Morar reînvestindu-i în funcție pentru al doilea mandat, cu toate că în cazul lui Kovesi a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii în 2009. În 2013, președintele Băsescu a numit-o pe Kovesi procuror-șef al DNA în urma unui troc realizat cu premierul Victor Ponta, care a fost mediat de politicianul Elena Udrea.

Președintele Traian Băsescu a numit oameni fideli și în fruntea tuturor serviciilor secrete. În anul 2005 i-a numit pe generalii Lucian Pahonțu și Alexandru Burian în funcțiile de director, respectiv locțiitor pe linie de informații la SPP, l-a promovat pe generalul Marcel Opriș director la STS și l-a desemnat pe generalul Silviu Predoiu prim-adjunct al directorului SIE. Tot în 2005, după finalizarea nelamurita nici azi episodului cu răpirea jurnaliștilor români în Irak, Traian Băsescu l-a promovat, la vârsta de 34 de ani, când avea gradul de maior, prim-adjunct al directorului SRI (șef operativ de facto) pe Florian Coldea, care era nepotul generalului Dan Coldea (descins, așa cum am arătat, din Securitate) și un apropiat al primarului de Arad, Gheorghe Falcă, finul președintelui. Ulterior, Băsescu i-a numit ca șefi civili la SRI și SIE pe senatorul PSD George Maior și pe fostul ministru liberal Mihai Răzvan Ungureanu, perorând că a numit în fruntea principalelor servicii secrete doi reprezentanți ai opoziției, dar în realitate Maior avea susținerea SUA, iar Ungureanu susținerea Israelului. Președintele Băsescu i-a ultrafidelizat pe șefii serviciilor secrete, avansându-i de mai mule ori în grad și sprijinindu-i să obțină bugete substanțiale pentru instituțiile pe care le conduceau. Astfel, Opriș, Predoiu și Pahonțu au fost avansați de la general cu o stea la generali cu patru stele, iar Coldea a fost avansat de la maior la general cu două stele.
Daniel Moraru, sluga lui Kovesi care l-a salvat pe basescu de …disparitia Flotei

Puterea serviciilor secrete, îndeosebi a SRI, a crescut covârșitor după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a adoptat hotărârile prin care corupția, evaziunea fiscală și presa au fost declarate vulnerabilități la adresa siguranței naționale a României.
În primul an de mandat al lui Traian Băsescu, prin Hotărârea nr. 17/28.02.2005, CSAT a declarat corupția drept o amenințare la adresa securității naționale și a inclus această problemă în structura Strategiei de securitate națională, ca factor de risc și obiectiv de securitate. Ulterior, conceptul a fost preluat de Strategia Națională de Apărare din anul 2010, care a definit-o ca vulnerabilitate la securitatea națională, iar Strategia de Informații stabilea ca una din principalele direcții de acțiune care orientează activitățile SRI să fie aceea a semnalizării cazurilor de corupție la nivel înalt, cu efecte asupra politicii statului, inclusiv în scopul prevenirii accesului în funcții publice al persoanelor corupte.

Adoptarea hotărârii prin care corupția a fost declarată vulnerabilitate la siguranța națională a permis interceptarea de către SRI pe mandate de siguranță națională, ca în cazul suspecților de terorism, al tuturor politicienilor, cu excepția președintelui României, respectiv al prim-miniștrilor, miniștrilor, deputaților, senatorilor, președinților de consilii județene, primarilor de municipii și orașe ş.a., precum și al magistraților importanți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel și alte instanțe judecătorești. 
Hotărârea CSAT nr. 69/28.06.2010, prin care evaziunea fiscală a fost declarată vulnerabilitate la siguranța națională, a permis SRI interceptarea pe mandate de siguranță națională a oamenilor de afaceri, iar Hotărârea CSAT din 27.07.2010, prin care presa a fost declarată vulnerabilitate la siguranța națională, a permis interceptarea jurnaliștilor incomozi. Potrivit unor foști lucrători ai SRI, aceste interceptări fără fundament legal, constituțional, au fost efectuate de Structura 3 din UM 0298 din cadrul SRI.

Tot sub președinția lui Traian Băsescu au fost încheiate protocoale între SRI și zeci de instituții ale statului, în urma cărora principalul serviciu secret din România a dobândit un ascendent și un control semnificativ asupra acestora.
Cel mai mediatizat, contestat și nefast a fost Protocolul de cooperare dintre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale, nr. 003064 din 4.02.2009, care a fost semnat de Laura Codruța Kovesi, ca procuror general al României, și de directorul George Maior și prim-adjunctul Florian Coldea din partea SRI.
 În urma încheierii acestui act, SRI a fost introdus ilegal în activitatea de urmărire penală, iar PÎCCJ, DNA și DIICOT au început să devină anexe ale principalului serviciu secret din țara noastră.
SRI s-a grăbit să se laude cu instituționalizarea Binomului SRI-DNA în raportul de activitate pe anul 2009, în care a făcut referire la echipele mixte constituite din ofițeri SRI și procurori. Iar în raportul de activitate pe anul 2013 a fost menționată implicarea experților juridici ai SRI în soluționarea a 463 de dosare de corupție, inclusiv sub aspectul procedurii și încadrării juridice.
Aservirea PÎCCJ și ulterior a DNA de către SRI a fost favorizată și de relația personală apropiată dintre Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi, în care parte dominantă a fost șeful operativ al SRI.

În 2010, după câștigarea celui de-al doilea mandat prezidențial, Traian Băsescu a reușit să acapareze și Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce a numit-o președinte al instanței supreme pe  celebra si inumana  judecătoare Livia Stanciu, prietenă de familie a liderului Grupului parlamentar al PDL, Mircea Toader, fost subaltern și apropiat al lui Băsescu în perioada în care acesta a fost comandant de vas…

Tot în 2010, în timp ce la guvernare se afla PDL în coaliție cu UNPR și UDMR, a fost adoptată Legea micii reforme în justiție (nr. 202/2010), care a permis înființarea completelor speciale de recurs, conduse de președintele și de vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au fost numiți în funcție de președintele Băsescu. Livia Stanciu și alți judecători cu funcții importante la Înalta Curte de Casație și Justiție au devenit parteneri, și nu cenzori ai DNA și SRI. Instanța supremă a admis, cu tot mai multă larghețe, cererile de interceptare ale SRI și cererile de arestare ale DNA, iar condamnările au început să duduie în așa-zisele complete de execuție.
 SRI a atras numeroși procurori și judecători cu tot felul de cursuri de instruire organizate direct sau prin ONG-uri controlate ori prin șantajarea unor magistrați cu informații negative, inclusiv din dosarele SIPA.

Cu ocazia recentei sale audieri în cadrul Comisiei parlamentare de control al activității SRI, generalul Dumitru Dumbravă, mulți ani șef al Direcției Juridice, iar actualmente secretar general al SRI, a recunoscut existența echipelor mixte, precum și că procurorii și judecătorii solicitau sfaturi experților juridici ai SRI sau că acest serviciu secret urmărea ca judecătorii să nu pronunțe soluții care nu erau în acord cu probele de la dosar. Foarte grav, incalificabil chiar, dacă anumiți procurori, ca titulari ai acțiunii penale, au ajuns să solicite sfaturi juridice de la așa-zișii experți ai SRI, conduși de un fost procuror eșuat și frustrat după stagiatura în SRI, ori dacă judecătorii nu erau suverani în aprecierea probelor din dosare.

COMENTARII

  1. O analiza buna,cam asa a fost…
    Noi il trimitem in instanta pe Ilici,
    dar nu stim macar ce a fost la TG.Mures…
    Adica cati unguri din Ungaria au fost acolo in Martie 1990 !!