Dacă Drăgulescu și Ponor ne-au demonstrat că poți ”îmbătrâni” frumos, Nasty ne-a aratat ca și viceversa este… valabilă.
S-a scris mult despre comportamentul fostului mare campion, unii încercând să-i găsească scuze, alții fiind de părere că tenisul nu mai poate fi denumit ”sportul alb” atâta timp cât în jurul lui gravitează numele lui Ilie Năstase. Ca de obicei, cu El adevărul e undeva la fileu. Adică pe la jumătate…
E adevărat ca din postura de țară… tot mai mică am avut multe de suferit, de-un sfert de secol incoace. Excepție nu a făcut nici sportul, mai ales cand am fost mult pese altii care ne spun Tzigani si ne scuipa acum in cap! Arbitraje părtinitoare, scandări scandaloase la adresa sportivilor noștri și jigniri gratuite venite nu o dată 
chiar din partea presei străine.Sunt lucruri care adună frustrări, coc, și e normal ca la un moment dat să erupă.
Și din cauza asta sunt mulți care consideră că ieșirea lui Năstase a fost un fel de revanșă istorică…
Alții spun că așa a fost mereu și că porecla de la Nasty (nasty) {adj.RO dezgustător; sanchiu; obscen; scârbos; porcos; greţos; obraznic… nu i-a fost dată degeaba. Spirit rebel, flori în păr și o pată de culoare într-un sport ermetic… Poate.
Dar mai trebuie să știm ceva. Ca atâta timp cât aplaudăm lipsa de respect și agresivitatea, șansele de a deveni mai mult decât suntem acum, sunt foarte mici.
La fel de mici cum a fost odata Nastase de mare. (unul fara colebil la el)
