Drumul banilor furați din România! Corupție şi ascunderea banilor iliciți: Elveţia, SUA şi Germania, ţări fruntașe

Tratatului de liber schimb de date fiscale şi financiare de la Berlin (2014)
Fostul ministru de Finanţe din Cabinetul Ponta, Ioana Petrescu, a scris pe blogul personal că la începutul mandatului său, în 2014, an electoral, a fost sfătuită de diverşi indivizi să nu cumva să stârpească evaziunea fiscală. Ea spune că nu i-a ascultat. “Întotdeauna am crezut că trebuie să începem cu stârpirea marii evaziunii. La începutul mandatului meu de ministru, am fost sfătuită foarte paternal de mai mulţi binevoitori să nu încerc să fac asta întrucât cei care au mai încercat să facă au sfârşit-o foarte rău. Să stau eu cuminte, mi s-a spus, şi să fac doar lucruri mărunte, că doar e an electoral (era 2014)! Nu i-am ascultat”, a scris Ioana Petrescu. Aceste declaraţii le-a făcut în contextul dezvăluirilor din Dosarul Panama Papers. 
“Panama Papers, o investigaţie jurnalistică de proporţii, dezvăluie că în timp ce omul de rând plăteşte taxe, oamenii puternici şi cu mulţi bani cred că regulile nu sunt făcute şi pentru ei. Aceştia folosesc firme înregistrate în paradisuri fiscale ca să nu plătească taxe, să facă evaziune fiscală şi să spele bani, asta în timp ce conduc ţări şi cer bani de la populaţie pentru pensii şi salarii. Alţii se prefac că susţin mediul de afaceri şi cer răspicat că statul să colecteze mai mulţi bani la buget”, a spus Ioana Petrescu.

Potrivit acesteia, un pas important în lupta împotriva evaziunii fiscale la nivel înalt a fost semnarea la Berlin în dată de 30 octombrie 2014 a tratatului de liber schimb de date fiscale şi financiare între 52 de ţări, inclusiv paradisuri fiscale, precum Anguilla, Insulele Bermude, Lichtenstein şi Insulele Seychelles. Acest tratat va intra în vigoare în 2017 şi va face ca tipul de activităţi de genul celor din Panama Papers să fie mult mai greu de ascuns.

“Aş putea să scriu o carte despre cât de greu a fost că România să ajungă parte a acestui acord. Am primit girul Guvernului de a semna acest tratat cu câteva minute înainte de ceremonia de semnare.
La ultima şedinţa de guvern în care participam în calitate de ministru al finanţelor, unul dintre miniştri a amânat semnarea ordonanţei de urgenţă care crea cadrul legal pentru derularea tratatului. O săptămână mai târziu, îndată ce a ocupat fotoliul de ministru al finantelor, a scos prevederea privind schimbul de informaţii finaciare între bănci şi ANAF din proiectul de ordonanţă”, a mai spus Ioana Petrescu.
Fără să-l nominalizeze, este vorba de Darius Vâlcov, cel care i-a urmat în funcţia de la Finanţe. Anterior, el ocupa funcţia de ministru delegat pentru buget.
Ioana Petrescu a fost ministru de Finanţe între 5 martie 2014 şi 14 decembrie 2014.

PSD va ramâne constat în lupta împoptriva corupției?
In INTERPELAREA alăturată se poate vedea că un deputat PSD de Cluj, interpela un ministru din Guvernul Cioloș în legătură cu vestitul Dosarul Panama Papers.
Nu stim ce s-a mai întâplat, dacă s-a raspuns sau nu. Un lucru ramâne de actualitate ANAF a facut ceva pe aceasta linie de cănd a venit PSD-ul la guvernare? Este cunoscut faptul că din 2017 Tratatul de la Berlin (semnat în octombrie 2014) a intrat in vigoare și că ar trebui să vedem intre timp ceva rezultate. Poate ca la Bilantul ce îl va face institutiile de la varful Statului (ANAF, SRI, DNA etc.) vor acorda un capitol important despre aplicarea acestui tratat.

Indicele opacităţii fiscale – România se află pe locul 47!!
Lumea civilizata, in lupta împotriva corupției a inventat un Indice al opacităţii fiscale.
Publicat pe 30 ianuarie 2018, acest indice clasează jurisdicțiile în funcție de gradul lor de opacitate fiscală și de amploarea activităților lor financiare off-shore.
Este un clasament neutru din punct de vedere politic, fiind un instrument care ne ajută să înţelegem problemele legate de opacitatea financiară la nivel global, paradisurile fiscale, fluxurile financiare ilicite sau scurgerile de capital.
Se estimează că o sumă în jur de 21 până la 32 de trilioane de dolari reprezentând avere financiară privată, neimpozată sau impozitată foarte puţin, sunt plasate în jurisdicții opace din întreaga lume. Jurisdicţiile opace — un alt termen folosit adesea cu referire la paradisurile fiscale — atrag fluxuri financiare ilicite și abuzive.

Afacere de top – ascunderea banilor!
S-a dezvoltat o industrie globală care cuprinde cele mai mari bănci ale lumii, practici juridice, firme de contabilitate și furnizori specializați care pun la dispoziţie structuri offshore secrete pentru clienții lor care caută să evite taxele și să se sustragă legilor. „Concurența” între jurisdicții care aplică secretul fiscal a devenit — în special de când globalizarea financiară a început să ia având în anii 1980 — o caracteristică principală a piețelor financiare globale.
Însă problemele depășesc cu mult sfera impozitelor. Oferind clienţilor posibilitatea de a păstra în secret activităţile lor financiare, acest „univers” offshore corupe și distorsionează piețele și investițiile, modelându-le într-un mod care este opusul eficienţei. Această lume acoperă şi favorizează multiple infracţiuni, printre care frauda, evaziunea fiscală, eludarea reglementărilor financiare, delapidarea, utilizarea abuzivă a informaţiilor privilegiate, luarea de mită, spălarea de bani și multe altele.
Acest lucru le oferă celor din interior modalități multiple de a extrage bogăţie în detrimentul societăților, creând impunitate politică și subminând principiul sănătos „nicio impozitare fără reprezentare”, care a stat la baza dezvoltării statelor naționale moderne.
Multe țări mai sărace (România este printre ele), care suferă pierderi din cauza transferului ilicit de bogăţie în aceste jurisdicţii, se bazează pe ajutoarele externe. Acest lucru îi afectează atât pe cetățenii obişnuiţi din țările sărace, cât şi pe cei din ţările bogate. Identificând cei mai importanți furnizori ai acestor facilităţi de aplicare a secretului fiscal, Indicele dezvăluie că, în mare parte, aceste jurisdicţii nu sunt mici insule cu palmieri, aşa cum cred mulți, ci unele dintre cele mai mari și bogate țări ale lumii. Țările bogate membre ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și sateliții lor sunt principalii destinatari sau facilitatori ai acestor fluxuri ilicite.

Potrivit Indicelui, în top 10 sunt următoarele ţări: 1. Elveţia, 2. SUA, 3. Insulele Cayman, 4. Hong Kong, 5. Singapore, 6. Luxemburg, 7. Germania, 8. Taiwan, 9. Emiratele Arabe Unite (Dubai), 10. Guernsey. România se află pe locul 47. Indexul, cuprinzând 112 ţări, poate fi consultat aici.

Sursa: Cotidinul.ro & Sputnik.md