Edictul de la Turda a ignorat tocmai Religia populației majoritare din Transilvania, ortodoxismul !
Cu ocazia a 450 de ani de la proclamarea așa-numitului Edict de la Turda, episcopii bisericilor tradiționale maghiare din Transilvania au elaborat un document prin care cer parlamentelor României și Ungariei, precum și Parlamentului European ca data de 13 ianuarie săfie marcată drept „Ziua Libertății Religioase”. Cum se vede, toata lumea, inclusiv popii minoritarilor, ne dau indicatii…
„Noi, conducătorii cultelor evanghelice-luterane săsești și maghiare, reformate și unitariene din Transilvania, propunem ca Parlamentul României să adopte o Rezoluție Solemnă privind însemnătatea istorică a Edictului de la Turda emis în anul 1568.
Întrucât Edictul de acum 450 de ani – scriu azi autorii textului – exprimă năzuința spre pacea interconfesională, iar conviețuirea națiunilor... coexistente din Transilvania (?! s.n.) este o realitate istorică , solicităm Parlamentului României să declare Edictul de la Turda ca fiind o valoare socială și spirituală de importanță fundamentală, și să statueze data de 13 ianuarie ca Zi a Libertății Religioase.
Dar pe cei de la Bucuresti i-ati intrebat? Sau lor numai le cereti?!
Pentru ca solicitarea este adresată și… Parlamentului Ungariei și Parlamentului European. A fost ratat doar momentul unui memoriu catre ONU!!”.
Adevarat, Dieta Transilvaniei a proclamat toleranța religioasă și libertatea conștiinței, numai ca a ignorat tocmai Religia populatiei majoritare din Transilvania. „Edictul izvorât din ideile Reformei a garantat consolidarea protestantismului, dar a recunoscut ,prin ignorare , existența altor confesiuni. Astfel, pe lângă religia romano-catolică, și-au câștigat existența instituțională alte trei religii recepte, cea luterană, reformată și unitariană.
Abia ulterior, în spiritul cam volatil al Edictului, au fost adoptate si legi datorită cărora, în următoarele decenii s-a acceptat și existența credinței ortodoxe ca religie tolerată, în sensul pozitiv al cuvântului (s.n.).”
Această ultimă aserțiune este un neadevăr flagrant ; în fapt, Adunarea
Dietei întrunită la Turda în 1568 pecetluia doar statutul de națiune tolerată a românilor ortodocși din Transilvania, alături de cele trei religii de stat «recepte» – catolicismul, luteranismul și calvinismul – mai este recunoscută si a patra, unitarianismul.
În ceea ce privește religia ortodoxă, cu toată proclamarea formală a libertății de credință, ea rămânea pe mai departe doar o religie tolerată, menținându-se pentru populația majoritară românească o condiție cetățenească inferioară!
Marele istoric care a fost David Prodan pune degetul pe rană în cartea sa „Supplex libellus valachorum”. „Recunoscând religiile recepte, Dieta de la Turda interzicea orice altă inovație religioasă (…) cu aceasta se stabileau cele patru religii legale: catolică, calvină, luterană și unitariană. (…) ele erau religiile celor trei națiuni etnice, ale ungurilor, secuilor și sașilor. Rămânea pe dinafară si acum, religia ortodoxă.
Sistemul politic se completează, se definitivează, se așează pe trei națiuni și patru religii recepte. (…) Națiunile și religiile constituționale lăsau si acum pe dinafară întreg poporul român, și mai precis, ortodox”.
Hotărârea Dietei de la Turda se datorează în mare parte principelui Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya, care, după ce a fost pe rând catolic, luteran și calvin, s-a convertit la unitarianism sub influența lui Giorgio Blandrata, medicul său personal și promotor al acestui curent radical al reformației. Departe de a fi fost un semn de toleranță religioasă, recunoașterea unitarianismului era înlesnită de motive politice, pentru că el se opunea cu tărie habsburgilor catolici care încercau si ei să-și extindă dominația în Transilvania pe când, nobilii unguri, secui și sași preferau să-și păstreze privilegiile, chiar rămânând sub suzeranitate turcească!
Revenind la aserțiunea din documentul semnat de episcopii bisericilor tradiționale maghiare din Transilvania cu privire la faptul că „ (…) în spiritul Edictului de la Turda ,abia în următoarele decenii s-a consfințit și existența credinței ortodoxe ca religie tolerată, în sensul pozitiv al cuvântului (?!)”
Abia cu un secol mai târziu, în 1669, tot de Dieta Transilvaniei, cuprindea legile „Aprobatae et compilatae”. Acestea prevedeau în continuare că „Românii sunt tolerați numai, și aceasta numai provizoriu (pro tempore), în această țară, atâta timp cât va place principelui domnitor și nobililor”(Usque bene placitum principum et regnicolarum).
În ceea ce privește faptul că, în urma Edictului Dietei de la Turda, Transilvania ar fi devenit tărâmul libertății religioase și al toleranței interconfesionale există un al doilea document: un decret privind orașul Târgu-Mureș, emisă abia cu două secole (!) mai târziu – „Leges sen decreta opidi Szekely Vásárhely”.(d. suciu)
