GESTA SICULORUM de Adrian Hamzea Istoria adevărată și dureroasă a secuilor

GESTA SICULORUM de Adrian Hamzea
Istoria adevărată și dureroasă a secuilor

1 88

Am citit prima oara despre o ”istorie mai adevarata a secuilor”, in urma cu aproape 40 de ani. A fost, pentru mine oarecum nesteptat ce se scria, intr-o perioada cand problema nationala parea ca se “rezolvase principial”.  Da, scria in Constitutie ca traiau in Romania “romani, maghiari, germani si alte nationalitati, cu totii egali in drepturi, avand si aceleasi obligatii cetatenesti”.

Da, la nivel de varf, in Biroul Politic si in C.C. al PCR,  vedeam cu ochii nostri ca maghiarii  (ca si germanii !) erau reprezentati, proportional cu numarul populatiei minoritatii respective. Era Directiva de Partid !. Iar la nivel judetean, lucrurile se aratau si mai evidente. Acolo ”autonomia“deciziei locale de partid, incepea chiar cu persoanele alese din randul minoritatilor, adica cei ce ocupau functiile de prim-secretar, secretari de judeteana pcr, presedinti de consilii judetene, sau de institutii deconcentrate se numeau tot proportional. Am zice, fara exagerare, ca in judetele cu minoritati, acel „numerus clausus se aplica chiar ca la mama lui…
Pe cine numeau sau „alegeau” cei de la Partid, asta e alta poveste! Cum, necum era si o realitate vizibila faptul ca judete sarace precum Bistrita, Covasna, Harghita, Olt, Mures, Salaj, Tulcea, Neamt, Mehedinti, Slobozia, etc. beneficiau de masive investitii industriale si sociale.
Dezvoltarea industriala rapida a acelor zone preponderent rurale, chiar constituia (cum sa pui la indoiala !) un semnal social eminamente pozitiv. Iar fatza oraselor se schimba vizibil si alert; pentru ca se infiintau locuri de munca indestulatoare ce atrageau ca un magnet forta de munca tanara si “la bloc” se muta lumea gratis…
Dupa 1990 aflam insa de la pastorul Tokes ca, de fapt, atunci Statul Roman incerca o …”debalansare” demografica impotriva (!?) maghiarilor„. Prima consecinta: de 23 de ani Covasna si Harghita, de exemplu, par doua judetze parca mai “pustiite”de neglijenta si hotie decat altele,singura “activitate” in zona, in afara unei “agriculturi” de subzistenta, fiind taierea turbata a padurilor si exportarea bruta a lemnului intr-o tara unde functionau zeci de fabrici de mobila…
Se spune, in zona (cu argumente!), ca desi s-a aflat 19 ani participant la guvernare, UDMR-ul nu a incurajat acolo crearea de locuri de munca, tocmai, de frica romanilor, care ar veni sa le ocupe!… Doar autonomia teritoriala a secuilor, spuneau Marko Belea si Hunor, de mana cu Toches Laszlo, este solutia! Si, desigur, o “Ungarie Mare „puternica, cum tot lasa de inteles dl. Viktor Orban, ce se vede un fel de nou Sf. Stefan al natiunii ungare! Si cum crestinarea a fost savarsita acum 1.000 de ani, in prezent controversatul premier isi propune doar „unificarea” …teritoriala a maghiarilor din Bazinul Carpatilor!!
Revenind insa la inceputul anilor ‘80, personal stiam mai multe despre secui, gratie cercetarilor de-a dreptul neasteptate pentru acei ani ale “Domnului Hamzea”, cum i se spunea cu  respect poetului, traducatorului  si jurnalistului unic care a fost regretatul Adrian Hamzea. Un Om cu adevarat deosebit din toate punctele de vedere.
Il stiam un apropiat al scriitorului Daniel Dragan, cel care, cu tact si rabdare, i-a fost alaturi, indemnandu-l si uneori sprijinindu-l material sa scrie… Prietenul sau era Redactor sef al Revistei Astra, o publicatie indrazneata si de calitate in acei ani, unde a publicat, treptat si aleatoriu un serial efectiv inedit, intitulat Gesta Siculorum.
Pe atunci, auzind despre dramatica Dumisale existenta ce îi marcase de tanar viata, de cate ori il intalneam, eram intimidat la propriu. Cel mai bine l-a “conturat”, cu distinctie, o cronica la volumul sau de poeme ”Al cincilea anotimp din care citez:
…”Respirand atmosfera de demnitate si discretie, poemele lui Adrian Hamzea se constiuie din evocari ale martiriului celor 11 ani petrecuti in temnitele comunisteintr-un discurs liric lipsit de stridentze si patetisme facile. La Adrian Hamzea suferinta nu se converteste in imprecatie, ci, trecuta prin constiinta ordonatoare, prin cultura si prin credinta, devine “cuvant si semn”, marci ale destinului creativ asumat”.
O alta marturie, dintre foarte putinele despre Adrian Hamzea, apartine Prof. dr. Nicolae M. Constantinescu, membru al Academiei Medicaleintr-o Rostire publica la aniversarea a 60 de numere ale Revistei “Memoria:
“Eram în primele săptămâni ale lui ianuarie 1990. Operasem pe un distins poet din Braşov – Adrian Hamzea – care cunoscuse prin proprie experienţă închisorile comuniste. Ştia ce se întâmplase la Spitalul Colţea în decembrie 1989, şi i-am mai povestit şi eu despre zbuciumul infernal, neomenesc prin care trecusem de-a valma, răniţi şi chirurgi, după 21 decembrie 1989. L-am simţit că vrea să mi se confeseze şi i-am dăruit ore bune.
Mărturisesc că m-am îngrozit. A fost pentru prima oară când am aflat în amănunt ce a suferit un om condamnat pentru delict politic în România. Aflam deci acum de la Adrian Hamzea lucruri groaznice pe care le suferiseră mii si mii de români de-ai noştri, întâi de la alogeni, apoi – din păcate – de la alţi români. Atunci mi-am zis că este imperios necesar, că este vital pentru educaţia şi formarea tineretului nostru, pentrurevenirea la conştiinţa naţională şi recăpătarea demnităţii, ca toţi cei care au suferit teroarea comunistă prin privare de libertate, prin dezrădăcinare, prin strivire fizică sau psihică, să-şi facă cunoscută viaţa, întâmplările, faptele trăite care i-au marcat.”
Cata dreptate avea Profesorul  Constantinescu cand spunea ca nici cele mai meşteşugite cuvântări despre drepturile omului şi sarabanda incălcarii lor, nu pot să rivalizeze in nedreptate, nu pot să fie mai dureros convingătoare decât faptele, ingrozitoare ca atare, aşa cum au fost ele si trăite de către cei care au îndurat nu doar opresiunea comunistă în lagăre, închisori sau zone de deportare, dar au studiat si istoria zonei natale, asa cum s-a intamplat cu adevarat …
Din pacate, poetul Adrian Hamzea nu mai traieste. Lui chiar viata i-a fost strivita !
Iata de ce consideram pilduitoare si admirabila aceasta  cercetare a sa despre un capitol de istorie a  secuilor, concretizata intr-un serial inspirat si de experientele in istorie ale propriei familii, cu radacini vechi, pe linie materna, chiar in secuime!
Dupa ce a studiat si istoria zonei natale si evenimentele social-politice ale secolelor trecute, asa cum s-au intamplat, serialul “Gesta Siculorum”chiar merita sa apara intr-o carte. Din nefericire, de multi ani pentru Domnia Sa, timpul  nu a mai avut rabdare!
D. D. Rujan

COMENTARII

  1. Dar pana la „carte”, de ce nu mai dati articole despre secui?
    Multi ii cred tot UNGURI !!
    Ori ei sunt SECUI,care inseamna altceva !!