Gimnaziu – reducerea numărului de ore de ştiinţe compromite „competitivitatea înaltă”!

Academia Română consideră că diminuarea numărului de ore de ştiinţe, inclusă în cele patru variante ale planului cadru pentru învăţământul gimnazial redactate de specialişti din Ministerul Educaţiei, compromite „competitivitatea înaltă”, într-un context global în care domeniile ştiinţelor de vârf constituie motorul economiei mondiale.

„Academia Română a luat act de recenta publicare a celor patru variante ale planului cadru pentru învăţământul gimnazial din România redactate de grupurile de lucru ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Constatăm cu surprindere şi cu îngrijorare că toate cele patru variante prevăd înjumătăţirea numărului de ore (de la două la una pe săptămână) pentru limbile moderne, pentru istorie, fizică, chimie şi biologie, precum şi eliminarea completă a limbii latine şi a orelor de dirigenţie („dezvoltare personală”). Orele de educaţie muzicală, educaţie plastică şi religie rămân şi ele cu un statut incert, mai degrabă tolerate în noile programe decât aşezate la locul care li se cuvine”, se arată într-un punct de vedere al Academiei pe această temă.

În document, semnat de Biroul Prezidiului acestui for, se reaminteşte că, în februarie 2016, Academia Română şi 500 de membri ai comunităţii academice au făcut apel la Ministerul Educaţiei să nu elimine limba latină şi să nu reducă numărul de ore de istorie şi limba română din planurile cadru ale învăţământului gimnazial şi au găsit atunci la Ministerul Educaţiei „parteneri de dialog real, deschişi argumentelor”.

„Venim, aşadar, şi acum să reamintim că reducerea numărului de ore de istorie şi geografie şi eliminarea limbii latine vor atenta grav la consolidarea în rândul elevilor a sentimentului identitar şi a stimei de sine ca români şi europeni. Fără conştiinţa rădăcinilor, a istoriei şi a trunchiului lingvistic şi civilizaţional latin comun împărtăşite de români cu celelalte naţiuni europene, poporul nostru va fi lipsit nu doar de reperele care îi asigură stabilitatea naţională, ci şi de elementele care îi facilitează aderarea la Uniunea Europeană ca spaţiu cultural şi de civilizaţie. Cultura generală, aceea pe care şcoala are menirea să o formeze, nu este altceva decât cultura comună, împărtăşită de toţi membrii unei anumite societăţi, iar societatea românească are în comun cu multe alte societăţi europene tocmai această întemeiere latină – istorică, civilizaţională – a identităţii noastre”, arată Academia.

Potrivit documentului, ciclul gimnazial este cea mai importantă etapă a consolidării acestei culturi generale, este etapa situată între primii paşi ai alfabetizării şi deprinderii operaţiunilor elementare în primii ani de şcoală şi specializarea începută odată cu intrarea în liceu, (…) chiar şi din acest punct de vedere, al culturii generale, al culturii împărtăşite de toţi, al culturii liant societal, fiind „greu de înţeles reducerea orelor de istorie, limbi străine, fizică, chimie şi biologie în gimnaziu”.

„În plus, reducerea numărului de ore în cazul ştiinţelor este şi mai paradoxală dacă luăm în considerare faptul că Legea educaţiei naţionale (Nr. 1 din 5 ianuarie 2011) prevede că misiunea asumată de sistemul de învăţământ românesc este de „formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive” (Art. 2, paragraf 2)”, precizează Academia Română.

Având în vedere această obligaţie de a „genera” „resurse umane naţionale înalt competitive”, Academia Română consideră că diminuarea numărului de ore de ştiinţe compromite „competitivitatea înaltă”, într-un context global în care domeniile ştiinţelor de vârf, bazate pe fizică, chimie şi biologie, constituie motorul economiei mondiale.

În acelaşi timp, Academia atrage atenţia că „eliminarea sau diminuarea numărului de ore la disciplinele umaniste compromite caracterul ‘naţional’ al ‘resursei umane'”, cu alte cuvinte, „operând în planurile-cadru strâmte ale noii pedagogii, şcoala va produce în mod evident mai puţini români competenţi”.

„Convinşi fiind că acesta nu poate fi scopul politicilor educaţionale ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, facem apel către conducerea Ministerului să orienteze echipele de lucru spre găsirea altor soluţii, care să nu afecteze formarea culturală, morală şi profesională a tinerilor români”, se mai arată în document.

***

Potrivit unor informaţii apărute în presă, în noile variante de plan-cadru pregătite de Ministerul Educaţiei sunt prevăzute schimbări majore la gimnaziu.

Într-o variantă de plan-cadru este prevăzută eliminarea notelor la materiile Religie, Muzică şi Desen şi Educaţie fizică şi sport, dispariţia Muzicii sau a Desenului dintre orele obligatorii (copiii vor alege ce materie din cele două studiate în fiecare an), eliminarea cu totul a materiilor „Consilierea şi dezvoltarea personală” (care intră în dirigenţie) şi „Educaţia tehnologică”, se menţionează în informaţiile apărute în mediul online.

O altă variantă, aflată în lucru la minister, prevede dispariţia materiei „Limba latină”. Sunt tăiate ore de la Limba modernă numărul 2, de la Fizică, Chimie, Biologie, Geografie şi Istorie. Dispar materiile Educaţie tehnologică şi Consiliere şi dezvoltare personală.

Una dintre variante este construită pe baza chestionarelor lansate de Ministerul Educaţiei către părinţi şi profesori. Şi în aceste variante realizate pe baza răspunsurilor societăţii, Religia rămâne ca materie obligatorie cu 1 oră pe săptămână din clasa a V-a până în clasa a VIII-a.

Planurile Ministerului Educaţiei de a modifica, începând din această toamnă, numărul de ore alocat fiecărei materii în parte, pentru clasele de început de ciclu apar într-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă lansat de MEC, care prevede că din anul şcolar 2020-2021 numărul de ore de şcoală din planurile-cadru se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi se aplică pentru clasa pregătitoare, clasa a V-a şi clasa a IX-a.

În ceea ce priveşte modificarea planurilor-cadru – adică a materiilor pe care le studiază un elev în fiecare clasă şi a numărului de ore alocat fiecărei discipline în parte – proiectul de OUG prevede că schimbările încep acum, în anul şcolar 2020-2021, şi se vor finaliza pentru toate clasele până la începerea anului şcolar 2025 – 2026. AGERPRES

Share on Facebook

Tweet

Follow us