Goală. Şi singură.

În isteria colectivă a ultimelor zile, în care toată lumea vorbește despre Elena Udrea, mi-am amintit momentul aniversării ei, de anul trecut, la care am fost invitată.Iată ce scriam atunci, în introducerea interviului pe care l-a acordat revistei Q Magazine:

„O știam de dinainte de a dobândi notorietate. După ce a devenit «bun național» nu m-am situat public nici în rândul admiratorilor declarați, nici în cel al detractorilor înfocați. Erau toate locurile ocupate… Aflată între cei 200 de invitați care i-au fost alături la aniversarea celor 40 de ani, m-am întrebat, privind în jur, câți oameni îi sunt alături cu sinceritate. Pentru că răspunsul mi-a oferit mai multe locuri libere, am decis să mă așez pe unul dintre ele… și am vorbit cu ea despre singurătate, despre iubiri imposibile și despre oameni care i-au marcat viața. Elena Udrea la 40 de ani, în Q Magazine”.

Am întrebat-o la care dintre întrebările fundamentale ale vieții a găsit răspunsul până acum şi mi-a mărturisit un adevăr de care astăzi are parte în mod revelator: „Multor întrebări existenţiale le-am dat un răspuns în ultimii ani. După cele mai recente experienţe de viaţă pe care le-am trăit şi le trăiesc, relevantă mi se pare axioma conform căreia în viaţă suntem singuri, pe care oricât am negat-o de-a lungul timpului, am sfârşit prin a o accepta. Marile împliniri şi nereuşite le trăieşti singur”.

Marea întrebare acum nu mai este despre singurătatea absolută a Elenei Udrea, ci de ce nu este ea credibilă?

Pe de-o parte, pentru că în tot ceea ce afirmă, numai cafeneaua Sofa are o locație precisă, identificabilă. În rest, confirmările nu există sau ele sunt grevate de latura penală a celor care ar trebui să le rostească.

Deci NU există nicio dovadă reală pentru ceea ce spune.

Pe de altă parte, Elena Udrea nu este credibilă pentru că nu şi-a construit credibilitate. 10 ani pe scena publică, apariții repetate până la refuz, mandate în administrația publică, funcții, panglici tăiate, pârtii inaugurate şi peste toate o legătură primejdioasă cu președintele ţării nu i-au folosit la nimic. Nimeni nu o crede, nici când spune, eventual, adevărul.

Pentru că nimic din ceea ce este sau a făcut nu are substanță, nu are fundament, a fost susținut pe picioarele de lut ale altora. Elena Udrea nu a reușit în 10 ani să dobândească admirația unora şi nici măcar s-o păstreze pe a celor care i-au declarat-o conjunctural. N-a construit nimic durabil, nu rămâne nimic după ea.

Nu discut aici nici vinovățiile ei penale de competența Justiției, nici atacurile deplorabile la un General pe care, până la inculparea ei, îl…omagia uneori redundant şi neavenit. Discut doar valoarea ei de actor social. Nu îi este nimeni alături în această cruciadă pornită „pentru adevăr” din proximitatea arestului preventiv pentru că nimeni nu crede în ea. Instinctul de animal politic pe care şi l-a exersat în echipă cu fostul președinte al ţării nu i-a adus admirație, ci doar supraviețuire.