Guvernanti atentie – inundatiile consuma 2,1% din PIB-ul Romaniei!!
Proiectul de cercetare si dezvoltare FLOOD-serv isi propune sa previna efectele catastrofale ale inundatiilor prin utilizarea retelelor sociale si a tehnologiilor inteligente. SIVECO Romania este coordonatorul proiectului, la nivel european.
Inundatiile produc tragedii umane si pierderi economice uriase, avand totodata consecinte grave, ireversibile pentru mediu.
Intreaga Europa se confrunta cu dezastre naturale de amploare exceptionala.
- Conform datelor publice, in Romania, inundatiile si furtunile au dus recent la pierderea a 76 de vieti omenesti si au provocat pagube de peste 1,66 miliarde Euro (adica echivalentul a 2,1% din PIB-ul tarii noastre). Ele au afectat aproximativ 656.392 ha terenuri agricole, 10.420 km drumuri, 23,8 km de cale ferata, 9.113 poduri si picioare de pod, 90.394 fantani. Delta Dunarii este un areal special, afectat in mod deosebit de inundații si in care fenomenele meteo si actiunile omului din ultimul secol au produs schimbari semnificative ecosistemelor si morfologiei zonei.
- In Italia, din 1944 pana astazi, costul estimativ al prejudiciului adus de cutremure, alunecari de teren si inundatii atinge 242,5 de miliarde euro (aproximativ 3,5 de miliarde pe an). 82 % dintre localitatile din peninsula sunt expuse riscului hidrologic si peste 5.700.000 de oameni traiesc in zone cu risc de inundatii.
- Slovacia s-a confruntat, numai in primele 10 luni ale anului 2014 cu 599 de inundatii.
- Si in Peninsula Iberica, inundatiile au un impact considerabil asupra vietii si proprietatilor oamenilor. In Spania, au fost determinate 1398 de locuri unde exista periodic inundatii majore. Reteaua hidrografica portugheza compusa din 12 rauri partajate la vest cu Spania prezinta acelasi risc ridicat de calamitate.
Riscurile aferente inundatiilor in marile bazine hidrografice, aflate pe teritoriul mai multor tari, pot fi reduse prin abordari transnationale, interdisciplinare, in cadrul unor proiecte internationale, in care participa toate partile co-interesate. Un astfel de demers transnațional este proiectul european de cercetare FLOOD-serv, derulat in cadrul programului Horizon 2020.
Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea unei aplicații ce ofera servicii publice personalizate si centrate pe nevoile cetațeanului.
FLOOD-serv contribuie la cresterea implicarii cetațenilor din zonele de risc, valorificand puterea colaborativa a rețelelor informatice (de oameni, de cunostinte, de senzori) pentru constientizarea si identificarea soluțiilor de atenuare a riscului si coordonarea actiunilor in situatii de calamitate.
Practic, vorbim de un sistem informatic care coreleaza in mod inteligent un volum urias de informatii despre inundatii, colectate dintr-o serie foarte larga de surse (senzori, social media si date deschise) si pe care le pune la dispozitia beneficiarilor (cetateni si functionari publici), pe orice tip de dispozitiv fix sau mobil (tablete si telefoane inteligente, laptopuri si PC-uri).
„Proiectul Flood-serv considera impactul social drept un factor cheie de dezvoltare. El nu se rezuma la dezvoltarea de “comunitati online”, ci are in vedere toate situatiile cu care se confrunta oamenii in viata de zi cu zi. Singura solutie viabila, temeinica, impotriva vulnerabilitatilor, inclusiv a celor naturale, cum sunt si riscurile legate de inundatii, este schimbarea comportamentului oamenilor. De aceea, platforma Flood-serv se bazeaza pe continutul generat de cetateni, intermediind legatura dintre acestia si autoritatile publice responsabile, prin retele sociale si cu ajutorul tehnologiilor mobile”, afirma Monica Florea, coordonatoarea acestui proiect si di
rectorul Departamentului de Proiecte de Cercetare din cadrul SIVECO Romania.
Platforma europeana FLOOD-serv va fi implementata de 12 parteneri din 7 tari (Austria, Spania, Romania, Portugalia, Slovacia, Italia, Belgia) in cadrul unor proiecte pilot in regiuni cu risc ridicat de inundatii: in Italia (regiunea Genova), Romania (regiunea Delta Dunarii), Spania (regiunea Bilbao), Slovacia (regiunea Bratislava) si Portugalia (regiunea Vila Nova de Famalicão, langa Porto). In cadrul regiunilor menționate platforma FLOOD-serv va fi implementata urmand scenariile reale care implica in mod activ deopotriva cetatenii si autoritatile publice din zonele respective.
SIVECO Romania este coordonatorul proiectului la nivel european, iar partenerii proiectului sunt: Cellent AG (Austria), ANSWARETECH S.L. (Spania), Government to You (Belgia), Municipalitatea orasului Genova (Italia), Institutul National pentru Cercetarea si Dezvoltarea Deltei Dunarii din Tulcea (Romania), Municipalitatea orasului Bilbao (Spania), ANO, Sistemas de Software e Serviços, LDA (Portugalia), Exdwarf consulting s.r.o. (Slovacia), Institutia Prefectului din Judetul Tulcea (Romania), Bratislavský samosprávny kraj (Regiunea cu guvernare autonoma Bratislava) (Slovacia), Municipalitatea orasului Vila Nova de Famalicão (Portugalia). Proiectul se desfasoara pe durata a 36 de luni, in perioada 1 August 2016-31 iulie 2019.
“Suntem extraordinar de onorati sa coordonam un proiect de importanta si anvergura proiectului FLOOD-serv. Desi am participat in ultimii ani la numeroase proiecte europene de cercetare in care am fost coordonatori nationali, acesta este primul proiect de cercetare Horizon 2020 in care avem misiunea de coordonare la nivel European. De altfel, SIVECO este printre putinele firme de IT din Romania care detin pana in prezent o astfel de responsabilitate. Noi consideram aceasta misiune o confirmare in plus a valorii specialistilor nostri, din partea Comisiei Europene”, spune Florin Ilia, Presedinte si Director General al SIVECO Romania.
Functionalitațile generale platformei FLOOD-serv sunt:
- Prognoza si avertizare – prin colectarea, prelucrarea, analiza si difuzarea informatiilor colectate de cetațeni si prelucrarea lor prin utilizarea tehnologiilor inteligente
- Stimularea comunicarii online a cetatenilor si facilitarea procesului decizional colectiv pentru reducerea riscului de inundatii cu ajutorul retelelor sociale
- Constientizarea situatiilor de criza si coordonarea actiunilor de urgenta.
Solutia poate fi adaptata pentru a fi folosita si pentru alte tipuri de situatii de urgenta, nu doar in caz de inundatii. In ce priveste criteriile de performanta, sistemul informatic suporta stocarea si prelucrarea unui volum mare de date si este proiectat pentru a avea o viteza de raspuns in timp real, in cursul evenimentelor critice.
