I-am spart și pe nemți – bugetul SRI e mai mare decât al serviciului secret din Germania!!
Mai mare decât al serviciului intern (BVF), dar deocamdată mai mic decât al celui extern (BND), că la nemți prioritatea e să-i spioneze pe alții, nu pe ai lor…
Pentru prima dată de când se știu ele, serviciile de informații suferă o rectificare bugetară negativă pe fond de creștere a alocărilor pentru majoritatea celorlalte instituții bugetare.
O fi de bine, o fi de rău? Le mai ajung banii ca să apere securitatea națională?
În urmă cu patru ani scriam o analiză despre cât de mare este SRI față de serviciile din alte țări. Concluziile pe scurt:
- SRI este practic singurul serviciu încă militarizat din NATO și singurul care își ține la secret numărul de angajați.
- Plecând de la cifra neoficială de 12.000 de angajați (plauzibilă conform nivelului cheltuielilor de personal), numărul lor este al doilea cel mai mare din NATO, după al FBI.
- În România sunt mai mulți agenți „interni” decât în Marea Britanie, Franța și Germania la un loc.
- Avem 60 de agenți secreți la suta de mii de locuitori. Polonezii, pe locul 2, au 13. Media este 7. Ultimul clasat este Italia cu 2,7.
- Efortul financiar raportat la posibilitățile bugetului (procentul alocat) este de patru până la 20 de ori mai mare decât în alte țări.
Ce s-a întâmplat între timp?
Bugetul SRI a crescut cu mai mult de 100%, de la 224 de milioane de euro la 500 de milioane de euro. În acest timp, PIB a crescut cu mai puțin de 50%.
SRI a reușit astfel să depășească chiar și la cheltuiala absolută Franța (300 mil. €) și Germania (350 mil. €).
Iar în Polonia, de exemplu, o țară de două ori mai mare decât România și cu economie aproape triplă, bugetul serviciului intern de informații a stagnat la mai puțin de 120 de milioane de euro.
Înainte de rectificare, bugetele serviciilor secrete din România arată așa:
* SRI – 500 mil. €,
* SIE – 63 mil. €,
* SPP – 42 mil. €,
* STS – 72 mil. €.
Ultimele trei poate par mici față de SRI, dar de fapt sunt tot mari. De exemplu, serviciul polonez de spionaj extern, AW, se descurcă cu doar 44 de milioane de euro.
Ce avem în comun cu polonezii este raportul net favorabil al alocărilor către serviciul intern. Cam cum era cu grănicerii din lagărul comunist, care făceau de gardă cu puștile îndreptate spre interiorul țării, nu spre exterior.
Mai la Vest, raportul e invers: SUA – FBI 8,7 mld. $ vs CIA 15 mld. $, Germania – BFV 349 mil. € vs. BND 833 mil. €, Franța – DGSI 300 mil. € vs. DGSE 732 mil. €.
Sigur, poate că nevoile și amenințările noastre sunt altele, poate că până la urmă serviciile își merită banii.
Dar hai să vedem și proba! Un exemplu ușor de urmărit: Câți bani va obține România din exploatarea resurselor din Marea Neagră?
Este suma suficientă pentru a acoperi cele 10 miliarde de euro pe care le vor consuma serviciile secrete în următorii 15 ani (sau probabil mai repede, de îndată ce vor veni iar vremuri mai bune pentru ele)?
Că dacă nu, ieșim cam pe pierdere… Cam de două ori…
Sau Marea Neagră nu o spionează, că doar „e cel mai bun vecin al nostru”?
