In urma cu 5 ani devenise un fel de „mândrie naţională” faptul,...

In urma cu 5 ani devenise un fel de „mândrie naţională” faptul, că românii au ales un preşedinte neromân. Cred că ne-am vindecat…

0 14

Acuzati mereu de o parte din presa europeana neghioaba ca„romanii ar fi nationalisti „ori mai …grav: neeuropeni — alegerea unui roman de origine german, ca presedimnte vroia sa demostreze, ca un gest suprem ,,tocmai ca… „nu suntem naţionalişti!”!
Mulți, cei mai mulți , credeau ca este cea mai „europeana” demonstratie cu care, sincer, se mandreau majoritatea romanilor„iată domnilor din U.E că am fost atât de deschişi, încât am ales un preşedinte neromân în cea mai înaltă funcţie!”. Și nu era adevarat? Ba da! Singurul care nu a ințeles, a fost tocmai SASUL nostru… „patriot national” în vorbe a carui familie, in frunte cu parintii, au emigrat cu totii in Germania la prima „ocazie”!! 

Din păcate însă, între saşii noştrii, din Transilvania foarte putini sunt ca stralucitul erou, Stefan Ludwig Roth; patriotismul lor e … sublim, dar lipseste cu desăvârşire. Etnicii germani ai Transilvaniei, odată cu emigrarea în masa, s-au transformat în imaginarul colectiv românesc din „ruda fascistă” – aşa cum erau „bozgorizaţi” adesea saşii, în… reprezentanţii lucrului „bine făcut”.
O schimbare de imagine …pe cat de labila, pe atat de spectaculoasă.
Nu vreau să sugerez că preşedintele Iohannis sau între saşi, în general, nu sunt si  membrii valoroşi (Atenţie cu „valorile”: chiar şi Ceauşescu îi considera preţioşi, pentru… acoperirea chetuielilor scolare, la emigrare, 
solicitand  – corect, am zice – contravaloarea acestora de la  statul german!).

Suntem convinsi că la aceste alegeri românii (dar mai ales maghiarii din Transilvania) au votat pe baza unui mit, din păcate pierdut, sau cel puţin  decimat în tumultul entuziast al europenizarii. Mitul german, mitul cetăţilor săseşti, Siebenbürgenul ordonat, înstărit…
Însă trebuie să acceptăm, că din acest furnal cu multe feţe  fiecare naţiune din România socialistă („români, maghiari, germani şi alte naţionalităţi”) a ieşit la fel de obosită şi „omogenizată”. Nu erau naţiuni care „rezistau” şi alţii, care nu… Am devenit cu toţii cam la fel. Sibiul anilor 80 era ca şi orice alt oraş transilvan cu caracter românesc, săsesc sau maghiar: clădiri triste, culori şterse, oameni obosiţi şi precauţi la vorbă liberă. Cu alte cuvinte: oameni „omogenizaţi”.

La alegerile prezidenţiale foarte puţini l-au ales pe „omul distant si rece Iohannis”. Cei mai mulţi au fost sedusi de modelul ideal al „sasului Iohannis”, cel care, prin însuşi limba, cultura şi religia sa lutherană garanta oarecum sperantza: un drum mai lesnicios spre o Europă cunoscută numai pe la suprafaţă de romani.
Când se vota Iohannis, în faţa alegătorilor nu era fostul profesor Iohannis, ci mitul german, mitul saşilor, care au clădit o civilizaţie întreagă…
Dacă un maghiar  devine primar (căci la preşedinţie, încă nu putem visa) într-o localitate oricat de mare, poate fi sigur că, oricât de bine şi-ar face treaba, la următoarele alegeri, destui  vor vota pentru a-l înlătura. Se trage cu ochiul, spunând colocvial: păi nu-i de-al nostru... Cum si invers e la fel de valabil…

Totuşi  nu vad cum  România să aibă un preşedinte maghiar în viitorul apropiat. De ce? Deoarece aceasta ar însemna că şi noi, maghiarii am călca pe urmele saşilor, care nu prea mai pot avea pretenţii pe tărâmul drepturilor colective. Au devenit minorităţi simpatice, „– Luaţi exemplu de la saşi, ei nu au atâtea probleme cu drepturile minorităţilor” – li se spune adesea maghiarilor. 
Această minoritate a saşilor, decimata de plecari voluntare in Germania 
este o minoritate care acum „face probleme” doar in problema… numeroaselor retrocedari abuzive, cum a fost si Muzeul Brukhenthal!,  lasat de fostul propietar, prin „testament”, nu FDGR-ului, fosta organizatie fascistă! …
Oricum, ar fi interesant să vedem, dacă un ungur ar fi putut deveni preşedintele României, dacă el intra în cursa electorală din partea… Forumului Democrat al Germanilor din România – FDGR, într-o Românie în care mai există  teritorii, unde saşii formau majoritate acum un secol (1918), întrebare la care se poate medita.
Deak Andrei

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.