Își leagă numele „Șarpele cu ochelari” BĂSESCU, de… raptul Insulei SERPILOR?

Își leagă numele „Șarpele cu ochelari” BĂSESCU, de… raptul Insulei SERPILOR?

0 13

Insula Şerpilor,este situată în dreptul Deltei Dunării, la o distanţă de doar 25 Mile Marinede ţărmul românesc. Aşa cum spune Nicolae Iorga, a aparţinut, înca din Evul Mediu, Moldovei lui Stefam cel Mare şi mai inainte , pe vremea lui Mircea cel Batran, de cand se stie, chiar Tării Româneşti…
În conflictele succesive care au avut loc de-a lungul timpului cu  Imperiul Otoman, Rusia s-a extins tot mai mult spre vest, ajungând, prin pacea de la Iaşi din 1792, vecină cu Moldova, pe Nistru.
Un protocol dintre cele două mari puteri din anul 1817 stabilea…trecerea braţului Sulina în stăpânirea Rusiei şi de atunci  a considerat că, de fapt,si…. Insula Şerpilor îi aparţine.
Prin Tratatul de la Berlin din iulie 1878, Insula Şerpilor revenea, de drept, teritoriu al României. Nici Tratatul de pace de la Paris din februarie 1947 nu contestă dreptul României asupra insulei.

La 23 mai 1948, Uniunea Sovietică impunea României semnarea unui simplu proces-verbal de cedare a insulei.(Pe bune!) Din partea sovietică, protocolul a fost semnat de Sutov, un funcţionar al ambasadei, iar din partea României, de Eduard Mezincescu ditamai ptm-adjunct de minstru. 
Imediat după ocuparea Insulei Şerpilorsovieticii instalează aici o importantă bază militară care controla gurile Dunării şi sisteme radar care supravegheau întreaga zonă a Balcanilor. Nu o dată s-a întâmplat ca pescarii români surprinşi de furtună pe mare să nu aibă drept de refugiu pe insulă, fiind refuzaţi de către autorităţile militare sovietice, incidentele încheindu-se, de multe ori, cu victime.
După destrămarea Uniunii Sovietice, insula a fost trecută, abuziv, în stăpânirea noii republici Ucraina, ca „moştenitoare” a fostului URSS, dar fără nici un drept juridic sau istoric. Dacă suprafaţa insulei, de doar 17 hectare, nu reprezintă o importanţă  din punct de vedere teritorial, din punct de vedere strategico-militar importanţa acesteia este foarte mare. Marele patriot şi om politic român P. P. Carp spunea în 1915,: „Se înţelege că de gurile Dunării este legată şi neutralitatea strâmtorilor, neutralitate care nu este numai un interes românesc, ci este un interes comun al popoarelor balcanice” 

După 1980, o dată cu descoperirea de rezerve considerabile de ţiţei şi gaze naturale în Marea Neagră, interesul pentru această insulă a crescut mult. 
Convenţia O.N.U. asupra mării, de la Montego Baz, recunoaşte dreptul statelor a-şi extinde apele teritoriale la 12 mile, şi  zona de exclusivitate economică, la 200 de mile marine.
Menţionăm că Protocolul din 23 mai 1948 încalcă prevederile tratatelor de pace încheiate până la acea dată şi că el a fost semnat sub presiunea trupelor sovietice care ocupau România pe atunci. De altfel, acest protocol n-a fost ratificat niciodată de Parlamentele României şi ale fostei Uniuni Sovietice. Practic este si azi… cam nul !

Tratatul semnat, de dragul U.E., la Cernăuţi la data de 17 iunie 2003 dintre România şi Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene,  în problemele de frontieră asigură cadrul  continuării negocierilor între cele două părţi  pe tema frontierei şi delimitării maritime.
Considerăm că aceste negocieri, iniţiate în 1998  trebuie să se desfăşoare în conformitate cu Convenţia de la Montego Baz din 1982 privind dreptul mării, precum şi cu realităţile de la faţa locului.
In fapt,  Insula Şerpilor este o stâncă ce nu a aparţinut niciodată Ucrainei şi care nu oferă condiţii propice existenţei unei comunităţi umane stabile. Oficialităţile ucrainene, în mod eronat şi oarecum hilar, susţin contrariul. Astfel, ex-ambasadorul Ucrainei la Bucureşti,  Anton Buteiko, declara ziariştilor, citez: „Insula este locuită de militari, care beneficiază de tot confortul: cazarmă, bloc de locuinţă, oficiu poştal, cantină şi baie …cu wc”. 
Profitand de conditionalitati impuse de noii… „parteneri” (Germania si fostul URSS), Romaniei i s-a cam pus pumnul in gura! Cu acest prilej, profitand de simpatia discreta a U.E. careia Ucrainei i s-a promis o inntrare in Uniune, noua „putere europeana a inceput sa „retraseze” posibile noi frontiere!! In acest context Romania si-a exprimat  îngrijorarea şi în legătură cu ...initiativa  Ucrainei privind saparea unui canal pentru a creea un abuziv acces direct la Marea Neagră.
Realizarea acestui proiect avea un impact negativ nu numai asupra Deltei Dunării, teritoriu aflat în patrimoniu universal, declarat Rezervaţie a Biosferei, 

Dar intenţia autorităţilor ucrainene de a construi un canal navigabil prin Delta Dunării, numit „Bâstroe”,  în mod sigur, avea mari implicaţii de ordin juridic în contextul Tratatului de bază încheiat între cele două ţări în 1997. Grosolana „Manevra” se lega nemijlocit descufundarea intentionata a unei vechituri – nava Rostok – pe Bratul Navigabil Sulina, blocand astfel iesirea la Marea Neagra a traficului fluvial dunarean! Un sabotaj mai grosolan, nici că se putea! Din pacate, în loc să fie o șansă faptul ca presedintele tarii era un fost capitan de vas (cu experiența, zicea el!) de fapt Basescu s-a dovedit o momăie jalnică, in ciuda deselor „vizite” la fața locului …Unul din cele mai importante accidente navale de pe canalul Sulina a fost esuarea navei Rostok, la 2 septembrie 1991 in dreptul localitatii Partizani. 
Timp de 15 ani cat a durat scoaterea ei la suprafata si eliberarea canalului navigabil, localitatea a fost un …jalnic punct de interes pentru mass media, precum si pentru firmele grecesti, americane si olandeze, care au lucrat aici. 
Esuarea Navei Rostok in satul Partizani este invaluita intr-un mister, care a dat nastere mai multor ipoteze privind aceasta catastrofa, care se pare ca fost premeditata, pentru a forta inceperea lucrarilor pe o ruta alternativa de navigatie. Era vorba de amenajarea canalului Bastroe, canal care avea sa lege Dunarea de Marea Neagra, ca… alternativa la Canalul Sulina. Acest canal a fost folosit de URSS pana in 1957, cand Dunarea l-a colmatat definitiv.

Pentru a intelege mai bine acest eveniment pus la cale anume, trebuie stiut ca nava ucraineana Rostok era una veche, aflata la sfarsitul perioadei de exploatare. Ea plecase din portul ucrainiean Reni (fost al României) spre Tunisia, cu produse sidelurgice, in special fier beton, avand o incarcatura „grea”de peste 5.000 de tone. Nava cu o lungime de 117 m si o greutate de 5.657 TDW bloca canalul pe toata latimea lui.
Esuarea ei s-a facut perpendicular pe bratul Sulina, in dreptul milei 31, fără a se inregistra victime omenesti. Imediat dupa esuare a existat pericolul ruperii digului din satul Partizani, care era spalat de fluviul Dunarea intr-un ritm alert. Blocarea Dunarii a lasat captive numeroase vase, in aval de Sulina, Timp de un an de zile localitatile din aval de Partizani au fost aprovizionate pe cale terestra, pana in 1992, cand …in sfarsit, s-a luat decizia largirii canalului Sulina pentru a se face loc trecerii vaselor comerciale. (Sinteza de d.d.rujan)

Trimiteti mai departe articolul:

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.