Istoria numerelor de început din primul ziar românesc tipărit în Transilvania !!
În Transilvania, Ioan Piuariu a încercat si a reusit să scoată primul ziar românesc în anul 1789. La 30 iulie, el a înaintat Curţii din Viena o petiţie prin care solicita concesiunea de a publica o Gazetă săptămânală în limba română, înscrisă în actele oficiale sub denumirea germană „Walachische Zeitung für den Landmann”, singura cunoscută. Aceasta urma să apară prin grija Societăţii literaţilor din Sibiu, o lojă francmasonică alcătuită din români.germani, maghiari …
Guvernatorul Transilvaniei, Györgyi Bánffy, a recomandat cererea lui Piuaru-Molnar cu următoarele cuvinte: „Cultivarea poporului român este un scop binecuvântat, încât aici un ziar este mai potrivit ca orişiunde”. De asemenea, el susţinea scutirea lui de la plata taxelor poştale.
Tipograful, editorul şi librarul sibian Martin Hochmeister se oferea să editeze şi să imprime periodicul românesc. Ziarul urma să aibă un caracter predominant informativ şi moral, să publice ştiri oficiale politice, militare, acte şi instrucţiuni administrative, precum şi chestiuni de morală şi economie. Fara apropos-uri politice…
Dar Curtea imperială din Viena nu a admis exceptarea de taxe poştale. Astfel, aprobarea obţinută nu a fost fructificată, pentru că iniţiatorul nu a acceptat condiţia de a plăti taxe. Istoricul maghiar Jakab Elek afirmă că din această foaie ar fi apărut un număr în 1791, dar la noi nu a ajuns niciun exemplar.
La 1 decembrie 1793 şi în aprilie 1794, I. Piuariu Molnar a repetat tentativa de fondare a unui ziar pentru români. Mai târziu s-a asociat cu Paul Iorgovici, cu scopul de a scoate o asemenea publicaţie la Viena. În contextul tulbure al epocii, autorităţile erau rezervate.
În raportul său către Cancelaria vieneză, guvernatorul Transilvaniei, baronul György Bánffi, acum nu mai este asa de generos, ba dimpotriva! Iata ce scria …ca recomandare: „să se interzică strict lui Molnar scoaterea ziarului, căci nu are nicio încuviinţare şi anume din motiv că astăzi, când lucrurile se agravează din zi în zi, răspândirea de ziare este mai neadmisibilă ca orişicând căci prea stricăcioasele idei de libertate galice se răspândesc cu mare iuţeală, încât orice apare în ziar uşor s-ar putea răstălmăci, iar opiniile pot produce zguduirea liniştii publice”.
În concluzie, cancelarul Transilvaniei la Viena, contele Samuel Teleki, nota primejdia răspândirii veştilor şi influenţa pe care o pot avea „groaznicele întâmplări din Franţa la un popor numeros, primitiv… şi neînvăţat”, care ar putea duce la „păreri greşite, concepţii confuze, cu urmări păgubitoare”.
S-a afirmat că ziarul a apărut totusi şi câteva exemplare au fost expediate episcopului Gherasim Adamovici din Sibiu, pentru distribuţie, dar nu s-au mai descoperit numere.
Guvernatorul Transilvaniei, Györgyi Bánffy, a recomandat cererea lui Piuaru-Molnar cu următoarele cuvinte: „Cultivarea poporului român este un scop binecuvântat, încât aici un ziar este mai potrivit ca orişiunde”. De asemenea, el susţinea scutirea lui de la plata taxelor poştale.
Tipograful, editorul şi librarul sibian Martin Hochmeister se oferea să editeze şi să imprime periodicul românesc. Ziarul urma să aibă un caracter predominant informativ şi moral, să publice ştiri oficiale politice, militare, acte şi instrucţiuni administrative, precum şi chestiuni de morală şi economie. Fara apropos-uri politice…
Dar Curtea imperială din Viena nu a admis exceptarea de taxe poştale. Astfel, aprobarea obţinută nu a fost fructificată, pentru că iniţiatorul nu a acceptat condiţia de a plăti taxe. Istoricul maghiar Jakab Elek afirmă că din această foaie ar fi apărut un număr în 1791, dar la noi nu a ajuns niciun exemplar.
La 1 decembrie 1793 şi în aprilie 1794, I. Piuariu Molnar a repetat tentativa de fondare a unui ziar pentru români. Mai târziu s-a asociat cu Paul Iorgovici, cu scopul de a scoate o asemenea publicaţie la Viena. În contextul tulbure al epocii, autorităţile erau rezervate.
În raportul său către Cancelaria vieneză, guvernatorul Transilvaniei, baronul György Bánffi, acum nu mai este asa de generos, ba dimpotriva! Iata ce scria …ca recomandare: „să se interzică strict lui Molnar scoaterea ziarului, căci nu are nicio încuviinţare şi anume din motiv că astăzi, când lucrurile se agravează din zi în zi, răspândirea de ziare este mai neadmisibilă ca orişicând căci prea stricăcioasele idei de libertate galice se răspândesc cu mare iuţeală, încât orice apare în ziar uşor s-ar putea răstălmăci, iar opiniile pot produce zguduirea liniştii publice”.
În concluzie, cancelarul Transilvaniei la Viena, contele Samuel Teleki, nota primejdia răspândirii veştilor şi influenţa pe care o pot avea „groaznicele întâmplări din Franţa la un popor numeros, primitiv… şi neînvăţat”, care ar putea duce la „păreri greşite, concepţii confuze, cu urmări păgubitoare”.
S-a afirmat că ziarul a apărut totusi şi câteva exemplare au fost expediate episcopului Gherasim Adamovici din Sibiu, pentru distribuţie, dar nu s-au mai descoperit numere.
