Jalea din Justiție amplificată de acutizarea crizei de la nivelul parchetelor

Jalea din Justiție amplificată de acutizarea crizei de la nivelul parchetelor

0 7

Gabriela Scutea și Giorgiana Hosu, propuse de Predoiu la șefia Parchetului General și DIICOT, aviz negativ de la CSM

Procurorii Gabriela Scutea și Giorgiana Hosu, propuse de ministrul demis al Justiției, Cătălin Predoiu, în funcția de procuror general, respectiv procuror-șef al DIICOT au primit marți aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii. Avizul CSM este unul consultativ, iar decizia îi va aparține președintelui Klaus Iohannis. Cătălin Predoiu a reacționat spunând că pentru el nu este nicio surpriză și că se aștepta, având în vedere modul în care au decurs interviurile în CSM.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ numirea Giorgianei Elena Hosu în funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Surse din CSM au precizat, pentru Agerpres, că decizia a fost luată cu 4 voturi „împotrivă” şi 2 voturi „pentru”.

De asemenea, procurorii din CSM au avizat negativ propunerea lui Cătălin Predoiu de numire a Gabrielei Scutea în funcția de procuror general. Și în acest caz decizia a fost luată cu 4 voturi „împotrivă” şi 2 voturi „pentru”.

Singurul care a primit aviz pozitiv de la Secția pentru procurori a CSM a fost Crin Bologa, propus de Cătălin Predoiu la conducerea DNA.

Anunțul oficial al CSM:

  • „În data de 11 februarie 2020, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în urma derulării interviurilor programate, a avizat propunerile ministrului justiției de numire în funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, astfel:
  • – doamna GABRIELA SCUTEA pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – aviz negativ;
  • – domnul CRIN NICU BOLOGA pentru funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție – aviz pozitiv;
  • – doamna GIORGIANA ELENA HOSU pentru funcția de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – aviz negativ”.
Catalin Predoiu

Reacția lui Cătălin Predoiu
Ministrul demis al Justiției a spus că pentru el nu este nicio surpriză și că se aștepta, având în vedere modul în care au decurs interviurile în CSM.
„Nu sunt dezamăgit, nu este o surpriză pentru mine deoarece am văzut din întrebări orientarea pentru votul care urma să fie. Există un întreg ansamblu de date care trebuie luate în considerare la luarea deciziei, care nu țin cont doar de perestațiile candidaților în fața comisiei. Sunt candidați care au o mai mare capacitate de a pleda și alții care nu au așa mare dexteritate în a-și prezenta opiniile și argumentele”, a declarat Predoiu la sediul CSM.
El a susținut că Ministerul Justiției a luat în calcul și alte criterii decât audierea candidaților și „a pus mai puțin accent pe această capacitate de a pleda”.
„Cred că asta explică diferența dintre pozția Ministerului și poziția CSM. Noi am luat în calcul dosarul scris, planurile de manangement și am pus mai puțin accent pe această capacitate de a pleda. Se pare că lucrurile au stat puțin altfel și excesul de emotivitate a unora a contat în rezultat. De acum înainte este decizia președintelui”, a adăugat Predoiu.

Reacția Giorgianei Hosu
„În acest moment nu o să iau nicio hotărâre (…) Asigur conducerea și reprezentarea DIICOT. Sunt singura persoană care o poate face”, a declarat Giorgiana Hosu imediat după primirea avizului negativ al CSM, întrebată de jurnaliști dacă se va retrage din procedură.
Avizul CSM este consultativ, astfel că procedura poate fi continuată. Avizele CSM pentru cei trei candidați trebuie trimise preşedintelui Klaus Iohannis, iar şeful statului va decide dacă îi va numi la conducerea Parchetului General, a DNA şi, respectiv, DIICOT. Iohannis poate refuza o singură propunere, motivat.
Cei trei procurori propuşi de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pentru şefia Parchetului General, DNA şi DIICOT – Gabriela Scutea, Crin Bologa și Giorgiana Hosu – au fost audiaţi marţi de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, spunea, înainte de audierile din CSM, că cei trei candidați „sunt foarte buni” și că este optimist în privința primirii avizelor.Â

Cine este Gabriela Scutea
Gabriela Scutea (47 de ani) este procuror la Parchetul Curții de Apel Brașov. În trecut a ocupat funcțiile de secretar de stat în Ministerul Justiției și de adjunct al procurorului șef al DNA Laura Codruța Kovesi. Ea şi-a început activitatea în 1995 ca procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi apoi Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea. În mandatul lui Tudorel Toader, Scutea a candidat fără succes și pentru postul de procuror general și pentru cel de procuror-șef al DNA, fiind respinsă de ministrul de atunci al Justiției.
Gabriela Scutea a fost, între noiembrie 2006 – mai 2013, adjunct al procurorului general, care era atunci Laura Codruţa Kovesi, şi era responsabilă pentru activitatea Secţiei judiciare, activitatea de resurse umane şi documentare, ordonator principal de credite (delegat), implementarea programelor cu finanţare externă, precum şi audit. Ulterior, între mai – august 2013, a fost numită consilier al procurorului general de atunci, respectiv Tiberiu Niţu.
Gabriela Scutea era secretar de stat în Ministerul Justiției în ianuarie 2017, când Guvernul Grindeanu a adoptat celebra Ordonanță 13 care modifica Codurile penale. O parte a presei a scris că Gabriela Scutea este cea care l-ar fi convins pe ministrul Justiției Florin Iordache să accepte un termen de 10 zile pentru intrarea în vigoare a OUG 13. HotNews.ro a scris că propunerea privind introducerea unui interval de timp în care să între în vigoare OUG 13 ar fi venit inițial de la Administrația Națională a Penitenciarelor și de la Alina Barbu, angajat la Direcția de Probațiune a Ministerului Justiției.
„În legătură cu ordonanța 13, acest aspect cu termenul de 10 zile l-am mai comentat (…)Toate rezoluțiile mele în dosar sunt consemnate. Eu consider că în legătură cu această propunere care a fost susținută de ministrul Iordache, mi-am exprimat opiniile de o manieră tehnică și indicându-i domnului ministru că România are alte obiective din perspectiva MCV. Cele 10 zile erau necesare pentru că dacă s-ar fi pus în aplicare această ordonanță, niște oameni trebuiau să iasă din închisoare. Acest lucru nu se face peste noapte pentru că nu se eliberează printr-o singură decizie administrativă. Eliberarea ar trebui să se facă printr-o decizie judecătorească”, a susținut Scutea pentru mainnews.ro, după ce a fost propusă de ministrul Justiției în funcția de procuror general.
Într-un interviu acordat apoi cotidianului Libertatea, Scutea a fost întrebată care este adevărul despre acel amendament, cu precizarea că unele informații arată că nu ea ar fi introdus termenul.
Răspunsul Gabrielei Scutea a fost unul nuanțat: „Discuția asupra necesității existenței unui termen de 10 zile a fost purtată și la nivel tehnic, am avut discuții și cu domnul ministru Florin Iordache și cu doamna Barbu. Nu vă ascund, din partea doamnei Barbu și cu partea tehnică plecase o propunere mult mai amplă de 20 de zile și aveam argumentele tehnice necesare. Știți cum e circuitul decizional. La un moment dat, se discută între decidenți. Nu pot să comentez care a fost reacția ministrului Iordache față de acest termen sau care erau intențiile dumnealui, eu am insistat din poziția de secretar de stat că acest termen este necesar ca să se producă tot circuitul eventual de care e nevoie în justiție pentru pronunțarea unei hotărâri de contestație la executare”.

Cine este Crin Nicu Bologa
Crin-Nicu Bologa este prim-procuror adjunct al Parchetului Tribunalul Sălaj. Presa a scris că are o avere impresionantă, el deținând zece proprietăți: două parcări în Cluj-Napoca, un teren în Cluj-Napoca, două terenuri în Zalău, un alt teren în Sălaj, un teren agricol în județul Constanța, două apartamente la Cluj-Napoca și o casă la Zalău, potrivit Libertatea.

Cine este Giorgiana Hosu
Giorgiana Hosu a preluat interimar funcția de procuror-șef al DIICOT în octombrie 2019, după demisia lui Felix Bănilă, în plin scandal legat de cazul Caracal. În 19 decembrie 2019, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins propunerile de prelungire a delegărilor procurorilor Georgiana Hosu (procuror șef) și Oana Schmidt-Hăineală (procuror şef adjunct) la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Anterior, Giorgiana Hosu a fost adjunct al șefului DIICOT, fiind numită în octombrie 2018, la propunerea lui Tudorel Toader. Ea era însă în funcție din luna august, fiind delegată pentru 6 luni. Hosu a fost adjunct al DIICOT și în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituției.
După ce Alina Bica și-a dat demisia în 2015 din funcția de procuror-șef al instituției, Giorgiana Hosu a preluat interimatul la șefia instituției. Giorgiana Hosu a pierdut, în anul 2015, cursa pentru șefia DIICOT, aceasta fiind câștigată de Daniel Horodniceanu. Printre dosarele instrumentate de ea se numără și cel al omului de afaceri israelian Sorin Beraru, care a fost cercetat pentru fraudarea cu peste 3,5 milioane de dolari a societăţii CICO.
După ce a încercat să o mituiască pe Giorgiana Hosu cu jumătate de milion de euro pentru a renunţa la anchetă, Sorin Beraru a fost condamnat la șapte ani de închisoare. Ea s-a ocupat și de dosarul omului de afaceri Hassan Awdi, condamnat la opt ani închisoare în dosarul falimentării CFR Mesagerie și pe cel al lui Omar Hayssam, care a primit 24 de ani şi patru luni închisoare în dosarul „Manhattan”. Dan Hosu, soțul Giorgianei Hosu, a fost reținut de DNA în dosarul privind S.C Carpatica Asig S.A, însă judecătorii instanței supreme au respins cererea de arestare preventivă, el fiind plasat sub control judiciar.
La acea vreme, unele voci susțineau că dosarul soțului său ar fi fost unul dintre motivele pentru care aceasta a pierdut concursul pentru șefia DIICOT. Dan Hosu, în calitate de administrator al unei firme, a fost acuzat de trafic de influenţă, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi dare de mită. DNA l-a trimis în judecată în anul 2017.

USR solicită sistarea procedurii de numire a procurorului general şi a procurorului-şef DIICOT

Deputatul USR Stelian Ion îi solicită ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, să sisteze procedura de numire a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului-şef DIICOT, după avizul negativ al CSM, scrie Agerpres.
„(…) propunerile pentru aceste funcţii au primit aviz negativ din partea Secţiei pentru procurori din cadrul CSM. Am tras semnale de alarmă cu privire la această problemă încă de la declanşarea procedurii de selecţie. Am arătat că primul pas care trebuia făcut era modificarea legii în acord cu recomandările MCV, prin adoptarea unei proceduri de numire a procurorilor de rang înalt pe criterii clare şi transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia, astfel încât influenţa politică să fie diminuată. De asemenea, unele asociaţii profesionale ale magistraţilor au criticat modalitatea în care a procedat Ministerul Justiţiei şi au avut obiecţii chiar şi asupra persoanelor selectate”, arată deputatul, într-o postare pe Facebook.

El adaugă că persoanele care vor deţine aceste funcţii trebuie să fie în afara oricăror suspiciuni şi să aibă şi girul corpului profesional din care fac parte.
„Experienţele pe care le-am avut când miniştri erau Iordache şi Tudorel Toader au determinat Comisia Europeană să includă în cadrul raportului MCV şi recomandarea respectării avizelor negative ale CSM cu privire la numirile procurorilor de rang înalt până la modificarea procedurilor legale de numire. Trimiterea acestor propuneri către Preşedintele României în vederea numirii în funcţiile de Procuror General şi de procuror-şef DIICOT ar încălca în mod flagrant aceste recomandări MCV şi nu ar face decât să repete greşelile impardonabile din epoca Iordache – Toader. Seriozitatea şi pregătirea unui ministru, dublate de puterea şi buna-credinţa ale unui preşedinte, nu sunt garanţii suficiente dacă procedurile de numire au la bază factorul politic şi dacă însuşi sistemul judiciar nu acceptă aceste propuneri”, susţine deputatul USR.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.