Junii necăsătoriți au jucat fetele nemăritate la Jocul strămoșesc
Feciorii din grupul Junilor Dorobanți obisnuiesc să danseze fetele în prima duminica după Sfânta Maria Mare. Este una din rarele ocazii din an în care tinerele pot să etaleze frumosul port tradiţional romanesc din Şchei
Feciorii din grupul Junilor Dorobanți obisnuiesc să danseze fetele în prima duminica după Sfânta Maria Mare. Este una din rarele ocazii din an în care tinerele pot să etaleze frumosul port tradiţional romanesc din Şchei.
„Jocul strămoşesc” este una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase tradiţii din Şchei. Cel organizat de Junii Dorobanti este ultimul „Joc Strămoșesc” din cele patru, care au loc în fiecare an în vechiul cartier al Brasovului.
Pregatirile pentru Jocul Stramoșesc încep din Săptămâna Luminată, dupa Paște, atunci când junii necăsătoriți merg cu „Stropitul” la fetele din Şchei.
Fetele din Şchei încep să iasa la joc înca de la vârsta de 14 ani. Mai intâi învată să danseze cele 6 jocuri stramoșești, iar apoi trebuie sa-si procure portul tradiţional scheian compus din sumnă şi laibăr de brocart, cămaşă de borangic, „pumni” cusuţi cu fir de argint si brâie cu paftale din metal preţios. Apoi, asteaptă prima invitație la dans a unui tânar june.
Perechile de joc alese în Săptămina Luminata sunt „valabile” un an, însa nu e obligatoriu să se pastreze mai mult timp, deși exista și excepții.
Sărbatoarea „Jocului Stramosesc” a Junilor Dorobanți are loc la Crucea Dreptăţii. Fiecare pereche înconjoara de trei ori un brad impodobit cu ghirlande , flori și un tricolor.
Apoi se dansează Hora Junilor, singura hora neîncheiata din Romania care se joacă pe partea stânga, până când toti junii și barbații din public aruncă buzduganul. Hora este urmată de alte jocuri tradiționale din Şchei: brâul, breaza, ardealeana, sârba şi braşoveanca.
Vifor Rotar
