Kelemen Hunor tot mai așteaptă ca președintele KW Iohannis să-și ceară scuze
Kelemen Hunor consideră că situația actuală, tensionată în urma declarațiilor, ar putea fi depășită ușor dacă președintele Iohannis și-ar cere scuze. ”Știu, în România nu este la modă să îți ceri scuze, dar pentru toate lucrurile există câte un început”, mai spune liderul UDMR.
De la Cluj, într-o conferință comună cu Szijjarto, Kelemen Hunor a declarat că ”nu acceptă instrucțiuni” și nu este de acord ”ca politicienii maghiari să nu mai facă declarații referitor la aceste probleme”, iar ”ca parlamentar în România, vorbesc despre ce vreau eu”.
„(…) În ultima perioadă s-a creat o atmosferă anti-maghiară în România, politicienii se întrec în declarații anti-maghiare și sper să nu devină acesta un maraton pentru ei, sper să ajungem la sfarșitul acestei situații. (…) A fost realizat un sondaj de opinie care ne arată că majoritatea românilor nu împărtășesc viziunea președintelui României, și nu consideră că maghiarii sunt inamicii statului. (…)
Faptul că o bună parte dintre români dezaprobă declarațiile șefului statului este important pentru noi. Putem păși acum mai departe, dar nu sunt de acord cu opinia celor care ne spun ca politicienii maghiari să nu mai facă declarații referitor la aceste probleme. Eu, ca parlamentar în România, vorbesc despre ce vreau eu, nu accespt instrucțiuni.”, a comentat preșdintele UDMR, Kelemen Hunor, potrivit Actual de Cluj.
Ministrul român de Externe a cerut marți ca oficialii din Ungaria să se abțină să facă declarații care ar putea duce la deteriorarea relațiilor dintre cele două țări, punct de vedere susținut și de Szijjarto. „România e profund interesată să ieșim din logica provocărilor”, a precizat Aurescu.
Programului economic al Budapestei
Guvernul Ungariei finanțează proiecte ale comunității maghiare din România prin intermediul Fundației Pro Economica, înființată de persoane apropiate UDMR. Programul este însă neconform în raport atât la Tratatul de bază dintre România şi Ungaria, cât și cu Raportul privind tratamentul preferenţial al minorităţilor naţionale de către statul înrudit al Comisiei de la Veneția.
Primul prevede o limitare a intervenției unui stat în cazul minorităților înrudite doar la domeniile educație și cultură. De asemenea, raportul Comisiei de la Veneția vorbește tot despre aceleași două domenii.
Mai mult, același document subliniază faptul că în condițiile în care legi a căror aplicare privește minoritățile înrudite din alt stat în domenii care nu sunt prevăzute de tratate internaționale sau cutume care prezumă acordul statului respectiv, acesta trebuie cerut înainte de aplicarea oricărei măsuri. Or, Ungaria nu l-a cerut.
În plus, derularea programului Guvernului Ungariei printr-o asociație neguvernamentală din alt stat nu este în conformitate cu criteriile enunțate de Comisia de la Veneția.
În privința criteriilor etnice, invocate de partea română, chiar dacă Fundația Pro Economica susține că derulează proiecte la nivel național, derularea acestora a fost doar în județele Haghita, Covasna și Mureș, în zone în care procentul etnicilor maghiari este de peste 70%.
Cu toate acestea, autoritățile de la București au evitat să califice tranșant drept ilegal programul derulat de Guvernul Ungariei în Transilvania, preferând să invoce lipsa acordului României. Acesta probabil și în lipsa unor investiții ale Bucureștiului în dezvoltarea economică a celor trei județe, din care Harghita și Covasna în topul celor mai sărace din țară. De asemenea, sume consistente au ajuns, prin TVA, în bugetul național.
Momentul semnării unui acord în privința programului economic al Budapestei nu a fost avansat în conferința de presă comună a celor doi ministri de externe, rămânând doar invitația lui Szijjarto ca Aurescu să facă o vizită oficială în Ungaria. Dar și că programul va continua.
Secuiul ăla-i chiar dobitoc!