Klaus Iohannis a decorat Muzeul Național Brukenthal din Sibiu Ordinul cu «Meritul Cultural»
Preşedintele Klaus Iohannis participa, în 25 februarie 2017, la evenimentul de deschidere a anului bicentenar 2017 la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, informează Administraţia Prezidenţială.
În 31 ianuarie 2017, şeful statului a semnat decretul de decorare a Muzeului Național Brukenthal.
„Astfel, cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la înfiinţare, în semn de înaltă apreciere şi recunoştinţă pentru dăruirea şi profesionalismul de care au dat dovadă generaţiile de specialişti ai acestui aşezământ, contribuind la conservarea, sporirea şi valorificarea unui patrimoniu cultural de o importanţă remarcabilă pentru cultura naţională şi determinând, pe această cale, recunoaşterea municipiului Sibiu drept un reper cultural de importanţă internaţională, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a conferit Ordinul «Meritul Cultural» în grad de Comandor, Categoria E «Patrimoniul cultural național», Muzeului Național Brukenthal”, se arată în document.
Baronul von Brukenthal a lăsat moştenire prin testament palatul, colecţiile şi restul averii sale unui descendent în linie masculină dintre persoanele cu care se înrudea.Cu siguranţă, cea mai cunoscută proprietate a baronului este palatul din inima Sibiului, care găzduieşte astăzi Muzeul Naţional Brukenthal. Potrivit www.brukenthalmuseum.ro, “colecţiile iniţiale ale baronului von Brukenthal (constând din pinacotecă, cabinet de stampe, bibliotecă şi o colecţie numismatică) au luat naştere cu precădere în intervalul de timp dintre anii 1759 şi 1774.Se cunosc puţine informaţii privind modul lor de constituire, primele înregistrări referitoare la achiziţii de tablouri în documentele familiei Brukenthal apărând în 1770, dată la care nucleul pinacotecii trebuie să fi fost deja format.
Numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, funcţie pe care a ocupat-o între anii1777 şi 1787, Samuel von Brukenthal construieşte la Sibiu un palat în stilul Barocului Târziu, după modelul palatelor vieneze. Deoarece nu a avut descendenţi direcţi rămaşi în viaţă, baronul von Brukenthal lăsa moştenire prin testament palatul, colecţiile şi restul averii sale unui descendent în linie masculină dintre persoanele cu care se înrudea. În cazul în care urmaşii săi aveau să moară la rândul lor fără a avea copii, familia stingându-se, averea urma să fie preluată de Biserica Evanghelică, iar palatul să devină un muzeu deschis publicului larg, eveniment petrecut în anul 1817. Dupa Decretul Regal din 1945 cand Muzeul Brukenthal redevine Comunitatii, in anul 1948, muzeul a fost naţionalizat, devenind proprietatea statului român. Tot în anul 1948, Societatea Transilvăneană pentru Ştiinţele Naturii din Sibiu îşi încetează activitatea, muzeul aflat sub patronajul acesteia fiind inclus în patrimoniul naţional. În anul 1957, Muzeul de Ştiinţele Naturii devenea parte a Muzeului Brukenthal.
Muzeul de Vânătoare “August von Spiess” s-a deschis în anul 1966. 1972 este anul deschiderii Muzeului Farmaciei. În anul 1988 Statul a infiintat si inaugurat Secţia Istorie a Muzeului Naţional Brukenthal, în prezent Muzeul de Istorie, în Casa Altemberger. Galeria de Artă Contemp orană a Muzeului Naţional Brukenthal este cea mai recentă locaţie (2006)”. Bijuterii, ceasuri şi mobilier de lux raman in palatul de la Sibiu baronul avand piese deosebite de mobilier în fiecare dintre încăperi, bijuterii, ceasuri şi veselă de lux. 
Informaţii despre partea mai puţin cunoscută a averii apar într-un material intitulat ”Domestica und pretiosen. Inventarul din 1803 al Palatului Brukenthal” semnat de Daniela Dâmboiu şi publicat în ”Samuel von Brukenthal – model aufklarung (Bibliotheca Brukenthal VI, Sibiu 2007)”. Potrivit sursei citate, în testamentul său întocmit în 3 ianuarie 1802 baronul Samuel von Brukenthal menţiona că averea sa cuprinde, pe lângă case, terenuri, grădini, colecţii de cărţi, tablouri, gravuri, monede, arme, antichităţi, minerale şi bijuterii, obiecte din aur şi argint, porţelanuri, cositoare, obiecte din aramă, mobilă sau bani.
”Piesele de mobilier din Palat, în a căror descriere se menţionează esenţa lemnului, motivele ornamentale, materialul şi culoarea tapiţeriei ne sugerează foarte plastic ambianţa saloanelor prin care îşi purta paşii mult preocupatul baron. Amenajarea încăperilor din corpul de clădire dinspre Piaţa Mare al Palatului a avut loc între anii 1779-1783, cele de la etajul I fiind destinate vizitelor oficiale şi recepţiilor. În salonaşul din dreapta se aflau o canapea, patru fotolii şi zece scaune cu picioare aurite, tapetate cu damasc roşu, o toaletă de damă din lemn de mahon cu oglindă, o măsuţă rotundă din mahon, două măsuţe dreptunghiulare şi un dulăpior chinezesc cu şase sertare şi ornamente metalice aurite”, se arată în material. Baronul avea şi o colecţie impresionantă de bijuterii, ceasuri de lux şi obiecte de porţelan.
“La 24 iunie 1803 s-a făcut inventarul bijuteriilor: două brăţări cu briliante şi un şirag de 36 de briliante, o pafta, lănţişoare, de aur, două brăţări din aur cu portretul şi monograma baronului, o cingătoare transilvăneană decorată cu perle, un inel cu briliante şi încă unul asemănător, alte câteva inele din aur, crucea Ordinului Sf. Ştefan, tacâmuri din aur, set de birou din aur.
În 9 lăzi mari îmbrăcate în piele era ţinută argintăria de masă, farfurii, castroane, tacâmuri franţuzeşti, sfeşnice de masă, o oglindă cu ramă de argint, cafetiere şi căni, 33 de sfeşnice şi câteva foarfece pentru lumânări, cupe de argint decorate cu monede încrustate şi 3 carabine aurite. Inventarul continuă cu enumerarea pendulelor şi ceasurilor sub glob de sticlă, un ceas mare franţuzesc din bronz aurit, un ceas mare englezesc muzical ce mergea 8 zile, cânta 8 melodii şi indica ziua, un ceas pentru călătorie, din argint, un pendul franţuzesc şi alte două pendule astronomice. Ceasuri de buzunar: un ceas franţuzesc din aur cu briliante, un alt ceas din aur cu briliante, lanţ din aur şi cheiţă”, mai arată sursa citată. Si toata aceasta uriasa avere pastrata riguros,cu inventare „tipic nemtzesti„,protejate cu sfintenie de regimul comunist a fost „r e t r o c e d a t a” ilegal si iresponsabil Bisericii Evanghelice!
