Legea pensiilor a fost adoptată de Senat. Vor fi valorificte toate drepturile...

Legea pensiilor a fost adoptată de Senat. Vor fi valorificte toate drepturile pentru care s-au plătit contribuții

0 14
Legea pensiilor a fost adoptată luni de Senat, cu 77 voturi
* „pentru” – PSD, ALDE, UDMR și un senator PNL, 12
* „contra” – PNL și
* abțineri 8 – USR.
Proiectul merge la Camera Deputaților, care este for decizional.

Potrivit Mediafax, față de forma guvernului, Senatul a adoptat câteva amendamente. În legătură cu amendamentele PNL și UDMR, fostul ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu a declarat că acestea au vizat „doar unele scăpări” în textul propus de Guvern.
„Modificări – să spunem scăpări ale noastre din lege, cu care am fost de acord să treacă pentru că vrem o lege mai bună. Nu am acceptat niciun fel de amendament care ar fi avut un impact mai mare, pentru că orice ban în plus (…) peste suma deja dublă a bugetului asigurărilor ar duce la inaplicarea legii și cred că nu ne dorim niciunii acest lucru. Ne dorim pensii dublate față de 2016 și, prin această lege, asta se întâmplă, a afirmat Olguța Vasilescu, la finalizarea dezbaterilor și votului în Comisia de muncă a Senatului.

Potrivit unui amendament adoptat de Comisia de specialitate, „în sistemul public de pensii este considerată perioadă asimilată cea în care asiguratul a beneficiat, începând cu 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau în cazul copilului cu handicap de până la 7 ani”. În varianta propusă de Guvern era vorba despre copii cu handicap de până la 3 ani.

Comisia pentru muncă a mai stabilit că persoanele care au fost privați de libertate sau deportați în străinătate, după data de 23 august 1955, au dreptul la pensie pentru limită de vârsta, cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu câte 6 luni pentru fiecare an în care au fost închise sau deportate.
„Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate, după data de 23 august 1944 și/sau de prizonierat, în situația persoanelor cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, în vondițiile prevăzute la art 1 din Decretul-lege nr 118/1990, republicat” prevede amendamentul adoptat de Comisia de specialitate.

Plenul SenatuluiMmebrii Comisiei au stabilit că listele cu privire la locația unităților sanitare de specialitate se vor afișa public atât la sediul CNPP și la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât și pe site-ul instituțiilor.
De asemenea, Comisia de muncă a modificat articolul referitor la pensia de urmaș, înlocuind sintagma „pensionatul urmaș” cu „copilul beneficiar al pensiei de urmaș”.
Articolul prevede: „În sistemul public de pensii plata indemnizației/pensiei pentru însoțitor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cazuri: copilul beneficiar al pensiei de urmaș, prevăzut la art 75 lit a), care a împlinit vârsta de 16 ani și nu face dovada continuării studiilor”.

Vă reaminti, Guvernul a adoptat, în ședința din 10 octombrie, noul proiect al Legii Pensiilor.
Care sunt principalele 10 prevederi:
1. Pensiile cresc etapizat până în 2021. Noua formulă de calcul din 2022

Punctul de pensie crește etapizat până în 2021:
* 1.265 de lei în 2019,
* 1.775 de lei în 2020,
* 1.875 de lei în 2021.

Din 2022 se va aplica noua formulă de calcul bazată pe Valoarea Punctului de Referință (VPR). VPR se va indexa, anual, cu inflația și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.
Pensia va fi reprezentată de Numărul Total de Puncte înmulțit cu Valoarea Punctului de Referință. Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărțit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărțit la câștigul mediu brut pe economie.
În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menține suma în plată.

2. Vârsta de pensionare, stagiul minim și cel complet rămân neschimbate
Nu se modifică vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim și nici cel complet.
Proiectul de act normativ se bazează principiul contributivității, adică plată în funcție de contribuție, egalității, adică pensionari care au aceeași vechime, dar care au ieșit la pensie în momente diferite, primesc aceeași sumă de bani, solidarității sociale.

3. Principiul contribuții datorate și plătite, după 2021 încolo
Noul proiect introduce sintagma contribuții „datorate și plătite”, pentru calculul pensiei. Noua prevedere va fi luată în calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci când legea va produce efecte complete. Angajații nu vor fi penalizați pentru perioade lucrate anterior anului 2021, în cazurile în care angajatorii nu le-au achitat taxele.
În proiectul noii legi se menține contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuși, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana își va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de un an de la încheierea contractului.

4. Masteratul și doctoratul, luate în calcul
Printre noutățile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masteratului și a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultății, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creșterea copilului, șomajului indemnizat, deportării, prizonieratului și detenției politice, prevăzute de legislația în vigoare.
Condiția pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.
Totodată, prin acest proiect este definit pensionarul ca fiind persoana care beneficiază de pensie de asigurări sociale și a realizat cel puțin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum şi nevăzătorii care au realizat 1/3 din stagiul complet de cotizare.

5. Grupele de muncă se păstrează, reduceri la vârstele de pensionare
Condițiile speciale și deosebite și fostele grupe de muncă se păstrează și, de asemenea, se creează baza legală pentru recunoașterea altor locuri de muncă în condiții speciale.
De asemenea, au fost coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru condiții deosebite, și de la 2 ani la un an pentru condițiile speciale. De exemplu: pentru un an realizat în condiții deosebite vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat în condiții speciale vârsta se reduce cu 6 luni.

6. Patru categorii de pensii
Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate și cea de urmaș. Sunt aceleași patru categorii ca și în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură. În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condițiile de vechime minimă și vârstă standard de pensionare.
Ca și excepție, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În același timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul și se valorifică perioadele necontributive asimilate.

7. Femeile care au născut 3 copii beneficiază de reducerea vârstei de pensionare
O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani și au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte un an în plus, pentru fiecare copil.

8. Se redefinesc gradele de invaliditate
În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfășurării unor activități profesionale, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficiență funcțională gravă și capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficiență funcțională accentuată și capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficiență funcțională medie și capacitate de muncă diminuată.
Pensia de urmaș se menține și, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestație, și anume ajutorul pentru soțul supraviețuitor, care va primi 25% din pensia soțului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

9. Cum se calculează pensia minimă
Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară.
Persoanele cu vechime între 10 ani și 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară. În cazul în care, din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislația în vigoare, din cauza căreia nu se făcea nicio diferențiere în funcție de anii lucrați între beneficiarii de pensie minimă. Adică, în practică se ajunge în situația în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie.

10. Se introduce indemnizația socială minimă
O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opțiunii pentru indemnizația socială minimă. Pensionarii aflați deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie și indemnizația socială minimă. Opțiunea se va face prin Poștă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Națională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghișee.
Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizația socială minimă ei pot opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivității.
Sunt exceptați pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă și au realizat stagiul minim cuprins între 10 și 15 ani, conform legislației în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepție este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.
În proiectul de lege se prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizație socială și vor face obiectul unei alte legi.
Principiul valorificări tuturor drepturilor pentru care s-au plătit contribuții
Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au făcut plăți de către angajat, sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii și alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare.
Dacă după recalcularea conform adeverințelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată inițial. Această modificare a fost operată deoarece pentru astfel de venituri s-au plătit contribuții și, cu toate acestea, ele nu sunt luate în calcul, în prezent, la stabilirea pensiei.

COMENTARII