Luna Februarie in calendarul popular

In traditia populara, luna februarie incepe cu Martinii de iarna (1-3 februarie), divinitati preistorice dedicate ursilor. Cel mai puternic este Martinul cel mare, sarbatorit pe 2 (Stretenia sau Ziua Ursului). In aceasta zi, se spune ca ursul iese din barlog ca sa isi priveasca umbra pe zapada. Daca este ceata si nu si-o vede, isi darama barlogul, trage un joc, dupa care merge la rau sa bea apa si apoi isi vede de treburi prin padure.

Daca, din contra, este soare si isi vede umbra, inseamna ca iarna va mai dura 40 de zile si ursul intra din nou in barlog. Aceste prime zile ale lui februarie sunt si cele in care ursoaicele dau nastere puilor.

Despre Mos Martin se spune ca ar fi fost om, morar sau pastor in satul sau, conform obiceiurilor populare inregistrate de Ion Ghinoiu.

Dupa ce a devenit urs, acesta si-a pastrat sentimente si preocupari specifice oamenilor. De exemplu, iubeste o femeie, pe care o fura si o aduce in barlogul construit dinainte de el. Doar un singur lucru nu stie sa faca sa aprinda focul.

Exista o legatura intre vita-de-vie patronata de Trifonul Viilor si urs. Sarbatorile lor se suprapun in februarie si peste doua bioritmuri: in butucii viilor se pune in miscare seva, iar in padure, ursoaicele fata.

Pe 10 februarie este sarbatorit sfantul mucenic Haralambie, mare aparator impotriva bolilor. Pentru a-i castiga bunavointa, oamenii tin post, impart pomeni si stropesc pomii fructiferi si vitele cu aghiazma. In ziua urmatoare, este sarbatorit sfantul mucenic Vlasie protector al pasarilor de padure si al femeilor gravide. Se spune ca, in aceasta zi, pasarilor nemigratoare li se deschide ciocul si incep sa cante.

O alta sarbatoare legata de acesti colocatari permanenti este Dragobetele (24 februarie), care celebreaza imperecherea pasarilor din padure, dar si dragostea curata a tinerilor. Acesta este o reprezentare mitica, numit si Cap de primavara si este considerat a fi deschizatorul dragostei si al bunei dispozitii.

Conform traditiei populare, de Dragobete pasarile se strang, se imperecheaza si isi construiesc cuiburile in care isi vor creste puii. (Comoara satelor, Calendar populara de Ion Ghinoiu).

Calendarul Popular al lunii februarie:

1 februarie TRIFON NEBUNUL, VIERMARITUL (Sf. Mc. Trifon, protector al zarzavagiilor).

– se tine ca aparare de insecte daunatoare.

– se fac slujbe pentru protectia livezilor si semanaturilor de daunatori.

– “Gurbanul viilor”, obicei de protectie a recoltei de struguri.

– se schimba vremea: “se intampina iarna cu vara”.

– se da, din mana pomana, o strachina de malai, ca sa nu fie lacuste.

– se face vraja de folos tie si paguba dusmanului.

2 februarie STRETENIA, ZIUA URSULUI (MARTINUL DE IARNA), TARCOLITUL VIILOR (Intampinarea Domnului). – se schimba vremea: “daca ursul isi strica barlogul, primavara este aproape, daca intra inapoi, iarna continua”; incep sa cuibareasca pasarile.

– este sarbatoarea boilor: sunt scutiti de lucru si li se da fan cu mana.

– “Tarcolitul viilor”, obicei de inceput al anului viticol.

– se tine pentru sporul casei; se face praznic si se da de pomana, femeile se cinstesc cu rachiu.

– nu se arunca afara cenusa sau gunoiul, sa nu se praseasca lupii.

10 februarie HARALAMBIE DE CIUMA ( Sf. Sfintit Mucenic Haralambie).

– se tine pentru aparare de ciuma si alte boli, protectia casei, culturilor si animalelor (se poate scarmana lana). – se dau pomana coliva, paine, lumanari.

– la biserica se sfiintesc colaci si grau care inpreuna cu aghiasma vor proteja animalele si pasarile.

 

SAMBATA MORTILOR; IN PRAGURI; A URSULUI; MOSII DE PIFTII.

– femeile nu lucreaza “ca sa nu tremure ca piftia”; nu se spala rufe.

– se fac pomeni pentru mortii familiei: se dau lumanari, piftii, coliva, colaci la vecini, rude, saraci “sa nu fie mortii flamanzi”; nu se matura gunoiul afara “ca-l dai in gura mortilor”.

11 februarie DUMINICA LASATULUI SECULUI DE CARNE; VLASII (Sf. Sfintit Mucenic Vlasie Episcopul, protector al gospodariei).

– se deschide glasul pasarilor.

– se tine pentru a naste copii normali, pentru protectia ochilor, pentru gasirea lucrurilor pierdute.

– se petrece – “Alimori”, “Baterea halvitei”, “Legarea granelor”, “Incurarea cailor”, obiceiuri de protectie a recoltelor.

24 februarie DRAGOBETE, CAP DE PRIMAVARA, LOGODICIUL PASARILOR (Intaia si a doua aflare a capului Sf. Ioan Botezatorul).

SAN-TOADERUL CEL MARE; SAMBATA CAILOR; SAMBATA URSULUI (Sambata Sf. Teodor).

– se tine de teama pedepsei “cailor lui San-Toader”; se fac pomeni pentru morti.

– se posteste, nu se mananca peste, doar icre, undelemn, masline.

– se face coliva (Sf. Toader a inventat-o),care, sfiintita, este buna de leac la oameni si animale. – se tund caii (coama se ingroapa in balegar “pentru prasila”) si se incura (alearga), sa fie iuti.

– “se prind varutele”, obicei al copiilor; “Bulciul Santoaderului”, obiceiul nevestelor tinere.

– se tine ca aparare a recoltelor de pasari.

– pasarile isi fac cuib.

– fetele isi fac farmece de dragoste.

– tinerii petrec, merg dupa flori, si le daruiesc cu cate un sarut ca o pecetluire a prieteniei; este ziua indragostirilor; perechile nu se cearta, sa nu fie invrajbiti tot anul.