După atâta jaf – mai este azi codrul, frate cu românul?
“Fiind baiet paduri cutreieram
Si ma culcam ades langa izvor,
S-aud cum apa suna-ncetisor.
Un freamat lin trecea din ram in ram
Si un miros venea adormitor.
Ce frumos vorbea Eminescu despre padure si cat de aproape suntem ca nepotii nostri sa viseze cu ochii deschisi citind aceste versuri, fara sa poata gusta bucuria poetului de a petrece timpul in armonie cu fosnetul frunzelor, susurul izvoarelor si ciripitul pasarelelor.Azi padurea a devenit doar o sursa de castig rapid, fiind asaltata de drujbe si topoare, degradandu-se pe zi ce trece. Desi inca mai avem potential, in Romania starea padurilor este dezastruoasa raportat la exceptionalul potential,la relief si clima. Desi conditiile naturale ne-ar permite sa avem 40-45% padure – divers structurata si viguroasa, uniform repartizata in teritoriu,azi mai avem mult sub 25% Si la acest capitol stam prost.
Si fiindca tot ne raportam adesea la vecinii bulgari cu care am intrat deodata in Uniunea Europeana, ne place sau nu si la capitolul padure ne-au luat-o inainte. Ei inca au 34% din suprafata impadurita. Nici fața de alte tari nu stam pe roze. Suntem in urma Slovaciei – 38%, a fostei Iugoslavii – 37%, ca sa nu mai vorbim de Austria – 47%, cu aceasta din urma existand premisele climatice sa ne comparam. Dar neconvenabila este nu numai proportia, ci si structura – simplificata, saracita, starea de sanatate – simtitor redusa, raspandirea – neuniforma: 60% la munte, 32% la deal, 8% la campie (in sectorul de silvostepa si stepa – abia 4%).
Si ca sa n-o mai lungim, suntem singura tara din Europa unde suprafata padurii a scazut in loc sa creasca ! „Nu-si apara padurea si pamantul decat poporul care se simte solidar cu propriul sa viitor si care vrea sa traiasca !” spunea cunoscutul silvicultor Prof. dr. Marin Dracea. Noi nu vrem sa traim? Nu ne intereseaza viitorul? Din pacate sunt semne ca ne intereseaza doar prezentul si castigul facil si imediat. Nu realizam ce facem si ce importanta covarsitoare poate avea padurea, dincolo de valuta incasata lejer (si nu chiar asa de multa cum pare, raportat la crima ecologica pe care o savarsim)!
Padurea este o structura extrem de complexa, cu o activitate esentiala in regenerarea naturii. Alaturi de mari si oceane, padurea contribuie la mentinerea gazelor atmosferice in proportii favorabile vietii. Un hectar de padure fixeaza anual intre 6 si 10 tone de dioxid de carbon si elibereaza intre 12-20 de tone de oxigen dar si uleiuri eterice extrem de benefice pentru sistemul respirator al oamenilor si animalelor . Dar de oxigen au nevoie nu numai vietuitoarele , ci si uriasul arsenal de masini si agregate industriale create de civilizatia umana. Dar cine sa sa se gandeasca la toate astea in goana dupa profit? E momentul totusi sa ne gandim. Este pacat sa distrugem aceasta minune a naturii, care este padurea. Minune am spus? Da, o sa descriu cateva tipuri de paduri, cu specificul lor, pentru a citi macar, daca nu aveti ocazia si timpul sa le si vedeti, despre imensa bogatie pe care ne-o ofera. (Barbu Sorescu)
