Home Politica Mari probleme de integritate în oferta partidelor la alegerile europarlamentare!

Mari probleme de integritate în oferta partidelor la alegerile europarlamentare!

Politica

mai 26, 2019

0 404

Mai jos aveți o analiză „corect politic” a candidaților, preluată de pe site-ul „România curată” al soroșistei Alina Mungiu-Pippidi, căzută în dizgrația stăpânului după ce a criticat acțiunile paralele cu democrația ale grupării progresiste #rezist.
În mare datele prezentate sunt corecte, fiind verificate și de redacția noastră. După cum vedeți, pe la partide este plin de impostori lacomi, traseiști oportuniști, demagogi îmbuibați, politruci cosmopoliți și alogeni indiferenți la durerile neamului românesc. Majoritatea candidaților merită… un vot în bot! (red. „Justițiarul”)

Iată clasamentul partidelor după candidații „pătați”:
PNL – Minim 9 candidați din primii 11 au probleme de integritate. (La aceștia se adaugă și Dan Motreanu, penal cu acte în regulă după standardele PNL.)
PSD – Minim 6 candidați din primii 11 au probleme de integritate.
ALDE – Minim 6 candidați din primii 11 au probleme de integritate.
Alianța 2020 USR-PLUS – Minim 6 candidați din primii 11 au probleme de integritate.
PMP – 6 din 11 candidați au probleme de integritate.
Pro România – 4 din 11 candidați au probleme de integritate.
UDMR – Minim 1 candidat din lista UDMR poate ridica probleme de integritate.

Ce aveți de ales. Listele negre ale „României Curate” pentru alegerile europarlamentare 2019

Cât de curate sunt alegerile europarlamentare, care au, în premieră absolută, un referendum însoțitor despre problema corupției? Pentru a răspunde acestor întrebări, Coaliția pentru un Parlament Curat, parte a Alianței pentru o Românie Curată, a monitorizat în total 86 de candidaţi pentru integritate, după cum urmează:

– Câte 11 (primii plasați) de la partidele cu şanse să depăşească pragul electoral conform sondajelor de opinie (PSD, Alianţa 2020 USR PLUS, PNL, ALDE, PMP, Pro Romania şi UDMR) – în total 77 de candidaţi. Deși șansele lor sunt diferite, am hotărît că pentru compararea listelor de partid e preferabil acest regim egal, astfel încât numărul de candidați cu probleme de integritate din primii 11 să fie criteriul de comparație.
– Primul pe listă de la partidele care, conform sondajelor, nu vor trece pragul electoral (PRU, PSDI, PRODEMO, BUN, PSR şi UNPR) – în total 6 candidaţi.
– Candidaţii independenţi (George-Nicolae Simion, Carmen-Gregoriana Tudoran şi Peter Costea) – în total 3 candidaţi.
Criteriile folosite au fost cele tradiționale, stabilite și verificate cu partidele politice și prin sondaje de opinie cu începere din anul 2004, când a avut loc prima monitorizare a Coaliției pentru un Parlament Curat, și anume:

Profit necuvenit de pe urma funcției, de exemplu ca abonat la contracte de stat (care depășesc în economia firmei profitul din afacerile pur private) sau avere neconcordantă cu sursele transparente de venit;
Fraudă academică;
Trimiteri în judecată pentru corupție sau alte fapte penale.
Nepotism (promovarea rudelor folosind influența publică și orice încălcare în profit personal a separației public-privat în exercitarea unei funcții publice).
Traisesm (căutarea de profit personal prin apartenența la multiple partide, începând de la al treilea în sus).
Autonomia față de servciile secrete. Acest criteriu este transformat din mai vechea colaborare cu fosta Securitate. Într-o democrație, civilii controlează servciile secrete și nu invers, iar sponsorizarea unor oameni politici de către serviciile secrete e la fel de anormală ca șantajarea lor.
Atitudini discriminatorii față de minorități. Acest criteriu a fost deja introdus la alegerile anterioare, și i s-a dat o greutate chiar mai mare la cele de față dat fiind că este vorba de alegeri europene, unde normele valorice sunt clare.

Candidații cu probleme stringente au fost clasificați ca având probleme de integritate. S-au făcut mențiuni și la unii candidați la care nu s-a considerat că există probleme la fel de grave. În ce privește candidații fără probleme, ei sunt considerați astfel doar pe baza informațiilor existente la această oră în spațiul public.
CNSAS nu a transmis în timp util verificarea tuturor candidaților. Nici ANI. La 15 ani după prima coaliție pentru un Parlament Curat, încă nu ne putem baza că organele statului reușesc obiectiv și la timp să preia acest rol de monitorizare a integrității de la societatea civilă.

Mai jos găsiți concluziile analizei generale.
Constatăm că nivelul integrității după doi ani de discuție pe problema corupției este inferior nivelului de la precedentele europarlamentare monitorizate. La partidele principale sunt pe locurile eligibile mai puțini candidați fără probleme de integritate decât invers. Iată cum se prezintă situația:

PSD – Minim 6 candidați din primii 11 au probleme de integritate
PNL – Minim 9 candidați din primii 11 au probleme de integritate.
ALDE – Minim 6 candidați din primii 11 au probleme de integritate
Alianța 2020 USR-PLUS – Minim 6 candidați din primii 11 au probleme de integritate
PMP – 6 din 11 candidați au probleme de integritate.
Pro România – 4 din 11 candidați au probleme de integritate.
UDMR – Minim 1 candidat din lista UDMR poate ridica probleme de integritate.
Independenți + alte partide – nu s-au găsit probleme de integritate la trei independenți, iar dintre partidele prezumate a fi sub prag trei dintre primii pe listă au probleme de integritate.

Dacă luăm în considerare candidații la aceste alegeri, împărțirea partidelor în ”penale” și ”anti-penale” nu este evident justificată de fapte. Partidele cele mai vocale în susținerea referendumului prezidențial contra corupției făceau mai bine dacă dădeau un exemplu prin integritatea de pe listele lor. Nu a fost cazul, listele PNL, PMP și chiar ale Alianței 2020 având destui candidați problematici și bine plasați pe liste (ca regulă, candidații mai puțin problematici sunt mai jos). Pro-România are toți candidații de frunte, cu excepția Corinei Crețu, cu probleme de integritate. UDMR și independenții stau cel mai bine (un singur candidat cu probleme la fiecare). Cei care țin discursuri contra profitului din afacerile cu statul au afaceri cu statul berechet, ș.a.m.d.

În ce privește oferta generală a clasei politice românești la aceste alegeri europarlamentare, situația este aceasta:

TRASEISM – peste 10 % din candidați sunt traseiști.
NEPOTISM – 30% practică nepotismul sau profită de pe urma lui.
AFACERI CU STATUL – 27% au făcut afaceri bănoase cu statul.
AVERE NETRANSPARENTĂ – 26% au menţiuni privitoare la avere din surse netransparente.
AUTONOMIA FAȚĂ DE SERVICIILE SECRETE – 35% au avut relații cu serviciile de informații într-o formă sau alta (un număr enorm de europarlamentari viitori s-au pregătit pentru Parlamentul European studiiind la academiile de securitate și siguranță națională din România).
ATITUDINI DISCRIMINATOARE – 30% au menţiuni la această rubrică.
PENALI – 11% au sau au avut la un moment dat probleme cu legea incomplet clarificate.

La aceștia se adaugă 41% la sută alte menţiuni privind integritatea, cum ar fi frauda academică, amenzi pentru comportamente nesociale, incompatibilități sancționate etc.

Acestea sunt singurele liste ale CPC editate și verificate de România curată. Alte ”liste negre”, cum au apărut la precedentele alegeri, produse de către firme de PR, ziare sau ONG-uri sponsorizate de partide politice sunt ”fake” și reprezintă o formă de impostură, cerând verificare atentă. Rugăm votanții să fie atenți, să verifice criteriile, să verifice dovezile reflectate în fapte, nu zvonuri, și să ne scrie dacă au informații noi care ar putea schimba radical evaluarea unei persoane.
Această listă este un act de informare publică. România Curată nu afirmă că vreunul dintre candidații cu probleme de integritate este ”corupt” sau ”penal”, considerând însă că e de datoria sa să contribuie la votul informat al cetățenilor.
CPC-RC au monitorizat toate alegerile începând cu anul 2004.

Listele istorice le puteți vedea aici.
Situația integrală candidaților de la aceste alegeri europarlamentare o puteți vedea aici.

PSD – 6 candidați din 11 au probleme de integritate
Rovana Plumb, poziția 1, n. 1960. DNA a cerut ridicarea imunității Rovanei Plumb în Dosarul „Belina” pentru infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu, dar cererea a fost respinsă în Parlament. A fost pe lista neagră a susținătorilor proiectului minier de la Roșia Montană.
http://www.romaniacurata.ro/stenograme-rovana-plumb-invitata-la-b1-tv-ca-sa-i-seridice-mingea-la-fileu-pe-cazul-rosia-montana-vezi-ce-a-spus-despre-protestatari/
Dosarul „Belina”se referă la o concesiune controversată, dar nu s-a dovedit deocamdată nici o infracțiune.
Carmen Avram, poziția 2, n. 1975. Nu încalcă criteriile de integritate pe baza dovezilor existente în spațiul public.
Claudiu Manda, poziția 3, n. 1975. Este absolvent al Colegiului Naţional de Informatii și absolvent al Colegiului Naţional de Apărare. A susținut Referendumul pentru Familie https://www.hotnews.ro/stiri-politic-22741566-manda-eful-comisiei-sri-votatpentru-nu-vreau-pun-problema-nunt-dac-voi-socru-mare-sau-socru-mic.htm
Chris Terheș, poziția 4, n. 1978 A intrat în politică fără a părăsi Biserica Greco-Catolică, devenind incompatibil, fapt ce i-a atras excluderea din cult. A colaborat înainte cu PDL și alte partide de dreapta, având intervenții ambigue pe probleme anticorupție din partea unei organizații obscure din diaspora. Chris Terheș, poziția 4, n. 1978:
A făcut declarații discriminatorii în contextul Referendumului pentru familie https://www.dcnews.ro/chris-terhes-referendum-campania-homosexuala-si-maiviolenta-in-romania_616935.html
Dan Nica, poziția 5, n. 1960 – trimis în judecată în Dosarul Microsoft II. Potrivit Rise Project, numele fostului ministru social-democrat figurează în documentele depuse, pe 5 iulie 2012, la Curtea de Arbitraj din Suedia de către avocatul lui Thomas Lundin – fostul manager al Ericsson România. Thomas Lundin susține că ar fi plătit sume importante de bani lui Dan Nica pentru “a apăra interesele companiei L.M. Ericsson”.
Despre legaturile lui Dan Nica cu afacerea Ericsonn au scris atât, Riseproject.ro, cât și Antena3 : – http://adevarul.ro/news/eveniment/dan-nica-doi-generali-afacerea-ricsson1_50ae3f117c42d5a6639b0697/index.html
– http://www.antena3.ro/romania/scandal-cu-mita-la-comunicatii-ministrul-dannica-acuzat-ca-ar-fi-luat-spaga-pentru-un-contract-cu-208584.html
Maria Grapini, poziția 6, n. 1954. A susținut Referendumul pentru Familie și este cercetată de către CNCD pentru mesajul anti-diaspora.
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/maria-grapini-reclamata-la-cncdpentru-mesajul-anti-diaspora-977739
Tudor Ciuhodaru, poziția 7, n. 1969. Este traseist, bifând următoarele partide: PSD-PC, UNPR, PC, UNPR, PP-DD, ajungând în cele din urmă tot în PSD.
Dragoș Benea, poziția 8, n. 1975. Este apropiat firmei Branpis, care a obținut de-a lungul ultimilor 10 ani zeci de contracte în primăriile din jud. Bacău. Unul dintre acționarii Branpis, Dan Brîndușoiu, este soțul unei foste consiliere a lui Dragoș Benea. Brîndușoiu și un fost acționar al Branpis, Răzvan Găină, au fost asociați cu partenera lui Benea în societatea Trevi SRL. – https://www.desteptarea.ro/sistemul-care-sifoneaza-la-nesfarsit-banii-bacauanilorbranpis-capusa-care-a-supt-de-bani-sistemul-de-termoficare/
– https://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1725370-dragos-benea-inca-maicontroleaza-afacerile-carne-din-piata-bacau.htm
Este absolvent al Colegiului Național de Apărare.
A susținut Referendumul pentru familie.
http://fermapolitica.ro/2018/10/07/cea-mai-buna-gluma-a-referendumuluidomnul-benea-ne-indeamna-sa-votam-da/
Victor Negrescu, poziția 9, n. 1985. Nu încalcă criteriile de integritate pe baza dovezilor existente în spațiul public.
Andi Cristea, poziția 10, n. 1982. Nepotism încrucișat. În 2007, când Titus Corlățean era eurodeputat PSD, l-a angajat ca asistent pe Andi Cristea. În 2014, când Andi Cristea a ajuns eurodeputat, a angajat-o ca stagiar pe fiica lui Corlățean.
https://www.vice.com/ro/article/59xvbz/candidatiipsd-pentru-bruxelles
Este absolvent al Colegiului Național de Apărare. A susținut Referendumul pentru Familie.
https://www.dcnews.ro/referendum-europarlamentarul-andi-cristea-a-spus-cumvoteaza_615694.html
Natalia Intotero, poziția 11, n. 1976. A absolvit Colegiul Național de Apărare. A susținut Referendumul pentru Familie.
https://stiripentruviata.ro/ministrul-pentru-romanii-de-pretutindeni-nataliaintotero-am-votat-cu-gandul-la-valorile-in-care-am-crescut/

PNL – 9 candidați din 11 au probleme de integritate
Rareș Bogdan, n. 1974, locul 1 pe listă. Conform propriei declarații de interese în perioada în care era realizator de emisiuni la postul Realitatea TV a primit bani de la holdingul Phoenicia (deținut de milionarul Mohamad Murad), în același timp realizând la hotelul acestuia emisiuni dedicate sprijinirii lui Murad pentru a fi desemnat candidatul PNL la Primăria Constanță – http://europarlamentare2019.bec.ro/wp-content/uploads/2019/04/DI_PNL_BOGDAN_IOANRARES.pdf.
Firma lui de PR a avut contracte cu diferite entități de stat valoare de peste 1,5 milioane de euro, multe neapărând în declarația de interese. https://www.libertatea.ro/stiri/rares-bogdan-a-avut-contracte-din-bani-publici-cu-universitateade-medicina-si-farmacie-din-cluj-2632695
Mircea Hava n. 1956, locul 2 pe listă. Soția acestuia folosea mașinile Poliției Locale pentru a se deplasa în scop personal – https://www.cancan.ro/nevasta-primarului-stapana-in-alba-iulia-14752874.
Poliția Locală a achiziționat o limuzină în valoare de 70.000 de euro, cu destinația „mașină de intervenție”, iar în fapt aceasta este folosită pentru transportul lui Hava
– https://alba24.ro/exclusiv-mircea-hava-patruleaza-pe-stilul-oprealimuzina-de-70-000-euro-cu-care-se-plimba-primarul-din-alba-iulia-ar-trebui-sa-fie-masina-depolitie-cu-girofar-si-sirena-575807.html
În timp ce era primar Hava conducea un ONG local, Fundația PAEM Alba, suspectată pentru deturnare de fonduri europene.
În care angajați erau membrii familiei sale. După descoperirea conflictului de interese, la conducerea ONG-ului a venit nora primarului, în prezent Fundația PAEM primind numeroase finanțări directe, fără concurs, de la Primărie – https://www.ancheteonline.ro/2016/02/cum-controleaza-mircea-hava-derularea-proiectelorcu-fonduri-europene-la-alba-iulia-si-primar-si-presedinte-de-ong-conflict-de-interese/
Mircea Hava a fost amendat de Consiliul pentru Combaterea Discriminării pentru că a evacuat un număr de 200 de persoane de etnie romă din locuințele pe care le ocupau, fără a le oferi vreo alternativă de locuire – https://www.ancheteonline.ro/2016/02/cum-controleazamircea-hava-derularea-proiectelor-cu-fonduri-europene-laalba-iulia-si-primar-si-presedinte-de-ong-conflict-de-interese/
A fost pe lista neagră a România Curată în afacerea Roșia Montană.
Siegfried Mureș, n. 1981, locul 3 pe listă. A fost la PDL și la PMP, ultimul din urmă fiind partidul pe listele căruia a fost ales europarlamentar și de la care a plecat în anul 2018, trecând la PNL. A lucrat în campania electorală a Elenei Băsescu și a susținut candidatura la prezidențiale a Elenei Udrea.
Vasile Blaga, n. 1956, locul 4 pe listă. Fiica sa a beneficiat în ultimii doi ani de șase contracte atribuite direct de instituții din sistemul național de sănătate publică – conform declarației de interese. A propulsat în anul 2012 pe listele PDL la alegerile parlamentare, pe loc eligibil, precum și la șefia organizației naționale de tineret a partidului pe nepotul său, Sorin Moldovan. A fost șef de campanie de mai multe ori la diferite alegeri pentru PDL. Trimis în judecată, achitat în prima instanță de către ÎCCJ pe acuzația de mită de 700 000 de euro în dosarul lui Gheorghe „Pinalti” Ștefan.
Vălean Adina-Ioana, n. 1968, locul 5 pe listă. A fost pe lista neagră a susținătorilor proiectului minier de la Roșia Montană. Absolventă a unui program postuniversitar și a unui master în siguranță națională la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”.
Daniel Buda, n. 1970, locul 6 pe listă. Asistenții săi, angajați și plătiți din bani de la Parlamentul European, derulau alte activități, în țară, în folosul acestuia
– https://pressone.ro/fiicele-fiii-finele-si-finii-neamurile-romanesti-din-parlamentuleuropean/
A sprijinit campania Coaliției pentru Familie https://www.amosnews.ro/40-de-europarlamentari-solicitapoliticienilor-romani-sa-organizeze-referendumul-cu-privirela-2018
Dan Motreanu, n. 1970, locul 7 pe listă. Trimis în judecată și achitat în primă instanță pentru spălare de bani în dosarul Bogdan Olteanu – Vîntu – https://www.flux24.ro/scheletii-din-dulapul-celui-care-vreasa-ajunga-miercuri-secretar-general-al-pnl/
Absolvent al Colegiului Național de Apărare.
Gheorghe Falcă, n. 1967, locul 8 pe listă. Descoperit în conflict de interese penal de către ANI, decizia se judecă în prezent – https://www.mediafax.ro/social/primarul-gheorghe-falca-arad-gasit-in-conflict-de-interesepenal-de-catre-ani-reactia-lui-falca-am-mai-fost-cercetat-de-catre-ani-16174850
Amendat de către Consiliul pentru Combaterea Discriminării pentru lipsa faciltăților la transportul local pentru persoanele cu dizabilități – https://www.news.ro/social/falca-azi-am-aflat-ca-am-fost-amendat-de-cncd-pentru-accesulpersoanelor-cu-dizabilitati-la-transportul-public-in-arad-1922403003172017041516887139.
A sprijinit inițiativa Coaliției pentru Familie – https://www.arad24.net/2018/10/02/gheorghe-falca-incurajeaza-aradeniisa-participe-la-referendum/
Cristian Bușoi, n. 1978, locul 9 pe listă. Firmele finilor lui Cristian Bușoi erau conectate la contracte cu Primăria Timișoara, condusă de colegul său Nicolae Robu. Conform Curții de Conturi, aceștia au produs un prejudiciu de 8,1 milioane de lei – https://www.hotnews.ro/stiri-esential-20719062-exclusiv-unde-arecristian-busoi-milioane-actiuni-fondul-proprietatea
Absolvent al Colegiului Național de Apărare și al Academiei Naționale de Informații. Doctor în medicină cu o lucrare de doctorat identificată de softul de plagiat al Universității de Vest din Timișoara ca având parțial conținut neoriginal despre programele partidelor politice în domeniul sănătății.
Marian-Jean Marinescu, n. 1952, locul 10 pe listă. Deține o firmă de cadastru și topografie la Craiova – Cartotop. Presa a raportat că ar avea 8 contracte din fonduri publice, acordate prin atribuire directă. Firma sa participă la proiectul mamut de cadastrare a terenurilor din România – https://evz.ro/firmele-parlamentarilor-iau-milioanele-de-la-marea-cadastrare.html?&page=1
Afacerile cu statul îi aduc peste 2,2 milioane de euro, conform declarației sale de avere.
Vlad Nistor, n. 1954, locul 11 pe listă A fost declarat incompatibil de către ANI, în anul 2012, pentru perioada în care a deținut simultan funcția de decan a Facultății de Istorie a Universității din București și cea de director a Institutului de Studii Diplomatice.

ALIANȚA 2020 USR PLUS – 6 din 11 au probleme de integritate
Dacian Cioloș, poziția 1 pe listă, n. 1969 – În mandatul său de premier a promovat OUG 6/2016 prin care SRI a primit dreptul de a fi organ de cercetare penala in cazurile de siguranta nationala si terorism., prevedere declarată neconstituțioală. Tot în mandatul său de premier SRI a candidat singur și a primit contractul SII Analytics din fonduri europene pentru Europa Digitală privitor la interconectarea unor baze de date conținând date private. Tatal său a fost angajat al MAI, iar sora sa lucrează la serviciul secret al MAI, DGPI, unitate cunoscuta sub denumirea de „Doi si-un sfert” . Partidul său, PLUS, a fost inființat de fiul unui cunoscut ofițer al Securității. Cioloș a fost ministrul Agriculturii din partea PDL și comisar european. – https://www.hotnews.ro/stiri-esential-20862718-sri-castiga-mai-multa-putereguvernul-facut-sri-organ-cercetare-penala-cazurile-siguranta-nationalaterorism.htm
– https://www.gazeta-romana.ro/politica/dacian-cilos-recunoaste-legaturiledirecte-ale-familiei-sale-cu-doi-si-un-sfert-din-mai/
– http://www.ziare.com/dacian-ciolos/plus/istoricul-marius-oprea-sustine-ca-inspatele-infiintarii-partidului-puls-e-fiul-unui-fost-securist-ciolos-sunt-satul-demarlanie-1546321
Nu există date sau documente din care să rezulte calitatea de colaborator cu fosta Securitate, conform CNSAS pentru Dacian Cioloș.
Cristian Ghinea, poziția 2 pe listă, n. 1977. În perioada în care a fost ministru al fondurilor europene în guvernul Cioloș, MFE a atribuit un singur contract european, SII Analytics, de 25 de milioane de euro, câștigat de SRI în calitate de unic ofertant. De menționat este și faptul că SRI a depus oferta proiectului cu tot cu anexele necesare în aceeași zi în care a fost lansat apelul în aplicația MYSMIS. Acest proiect a fost lansat public spre consultare doar cu 5 zile înainte, urmând ca la doar 3 zile apelul de cereri de proiecte să fie lansat public. http://www.romaniacurata.ro/baietii-destepti-ai-guvernului-ciolos-iii-azi-cristian-ghinea/
În perioada 2012-2016, ONG-ul său, CRPE, a câștigat mai multe contracte cu statul de la MAE pentru activități în zona estică de vecinătate.
Dragoș Pîslaru, poziția 3 pe listă, n.1976 – Firma SC GEA Strategy & Consulting SA înființată și patronată de Dragoș Pîslaru a avut începând cu anul 2007 70% dintre contractele de consultanță și strategii de dezvoltare desfășurate cu diverse instituții ale statului român. http://www.romaniacurata.ro/baietii-destepti-ai-guvernului-ciolos-v-azi-dragospislaru/
Clotilde Armand, poziția 4 pe listă, n. 1973 – Clotilde Armand a fost manager al firmei Egis, firmă franceză specializată în contracte cu statul, care a primit încredințarea de la statul român pentru mai multe contracte, printre care clariificarea unor aspecte legale rămase după anularea contractuluii autostrazii Transilvania. În perioada 2009-2011 statul a plătit 70.000 euro/lunar firmei Egis pentru consultanta numai legat de contractul Bechtel. A fost un sustinator activ al referendumului pentru modificarea constitutiei inititat de Coalitia pentru familie. http://lumeapolitica.ro/europarlamentare-2019/clotilde-armand-usr-bani-de-lastat-pentru-esecuri-in-infrastructura/
Ioan Dragoș Tudorache, poziția 5, n. 1975 Ioan Dragoș Tudorache nu încalcă criteriile de integritate pe baza dovezilor existente în spațiul public.
Nicolae Ștefănuță, poziția 6, n. 1982 A fost membru al PD, iar ambii părinți au fost importanți membri PD Sibiu. A fost conslier la cabinetul europarlamentar al Monicăi Iacob Ridzi și apoi angajat ca expert independent al Parlamentului European. http://www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/21062-tineretulpd-da-lectii-europene#sthash.0ATzJ6ux.dpbs
Vlad Botoș, poziția 7, n. 1986. Vlad Botoș este traseist politic. A fost membru în urmatoarele partide politice: PNTCD, PNL, Forta Civica, USR https://www.arad24.net/2018/12/04/bomba-explodeaza-la-usr-traseismul-lui-vlad-botosprovoaca-un-adevarat-scandal-in-partid/
Ramona Strugariu, poziția 8, n. 1979. După ce a lucrat între 2003 și 2007 ca jurist la S.C. ULPRES SRL, S.C. COMIGAT SRL, două societăți cu profil comercial și agricol, doamna Strugariu a devenit expert internațional în probleme de securitate și blogger în spațiul public, ocupând simultan cu soțul poziții de scurtă durată în instituții europene la Bruxelles fără vreun concurs clar.
Vlad Dan Gheorghe, poziția 9, n. 1985. Vlad Dan Gheorghe nu încalcă criteriile de integritate pe baza dovezilor existente în spațiul public.
Alin Cristian Mituța, poziția 10, n.1985. Alin Cristian Mituța nu încalcă criteriile de integritate pe baza dovezilor existente în spațiul public.
Naomi Reniuț Ursoiu, poziția 11, n. 1984. Naomi Reniuț Ursoiu nu încalcă criteriile de integritate pe baza dovezilor existente în spațiul public.

UDMR – lista integrității candidaților
Winkler Iuliu, n. 1964, poziția 1 pe listă. Absolvent al Colegiului Național de Apărare.
Vincze Lorant-Gyorgy, n. 1977, locul 2 pe listă. Nu încalcă criteriile de integritate ale România Curată, conform datelor găsite în spațiul public.
Hegedus Csila, n. 1967, locul 3 pe listă. Nu încalcă criteriile de integritate ale România Curată, conform datelor găsite în spațiul public.
Oltean Csongor, n. 1988, locul 4 pe listă. Este concomitent consilier județean în Covasna și președinte al Asociației Tinerilor din județul Covasna și a Asociației Tinerilor Maghiari – MIERT.
Sogor Csaba, n. 1964, locul 5 pe listă. Nu încalcă criteriile de integritate ale România Curată, conform datelor găsite în spațiul public.
Kovacs Irina Elisabeta, n. 1966, locul 6 pe listă. Nu încalcă criteriile de integritate ale România Curată, conform datelor găsite în spațiul public.
Cseke Atilla-Zoltan, n. 1973, locul 7 pe listă. Nu încalcă criteriile de integritate ale România Curată, conform datelor găsite în spațiul public.
Benko Erika, n. 1975, locul 8 pe listă. Nu încalcă criteriile de integritate ale România Curată, conform datelor găsite în spațiul public.
Pataki Csaba, n. 1973, locul 9 pe listă. Nu încalcă criteriile de integritate ale România Curată, conform datelor găsite în spațiul public.
Ambrus Zsombor, n. 1990, locul 10 pe listă. Conform declarației de interese, firma părinților săi a obținut un contract din fonduri publice prin atribuire directă – http://europarlamentare2019.bec.ro/wpcontent/uploads/2019/04/DI_UDMR_AMBRUS_ZSOMBOR.pdf
Szocs Ildico, n. 1968, locul 11 pe listă. Nu încalcă criteriile de integritate ale România Curată, conform datelor găsite în spațiul public.

ALDE – 6 candidați din 11 au probleme de integritate
Norica Nicolai, poziția 1 pe listă, n.1958. În anul 2006 a permis unei nepoate să voteze în locul unui alt senator în plen. Au existat controverse mai vechi legate de activitatea sa ca procuror. Nu există scandaluri recente legate de integritatea Noricăi Nicolai.
Daniel Barbu, poziția 2 pe listă, n.1957. A avizat din partea Ministerului Culturii proiectul Roșia Montană propus de RMGC și este printer miniștrii inițiatori ai proiectului de lege trimis în Parlament, deși conducerea PNL (partid din care făcea atunci parte), a declarant că nu susține proiectul. Daniel Barbu a fost deja în trei partid de: Forța Democrată, PNL, PLR, deci este traseist. În calitate de ministru al Culturii a forțat Comisia Monumentelor istorice să accepte și a semnat demolarea Halei Matache – deși se demonstrase că nu era necesară demolarea pentru lărgirea străzii. Investigat pentru mismanagement proiecte din fonduri internationale si activitatea sa de la AEP.
Renate Weber, poziția 3 pe listă, n. 1955. Nu încalcă criteriile de integritate pe dovezile existente în spațiul public. Fostă președinte a Fundației pentru o Societate Deschisă (Soros).
Ovidiu Silaghi, poziția 4 pe listă, n. 1962. Ovidiu Silaghi a mai fost membru în PNL, PSD și PLR/ALDE, deci este traseist.
Varujan Vosganian, poziția 5 pe listă, n. 1958. A făcut obiectul mai multor scandaluri, fiind însă protejat de urmărire penală de colegii din Parlament. Printre faptele de reținut la adresa sa rămîne Fondul Național de Investiții al lui Sorin Ovidiu Vântu, o schemă piramidală al cărui faliment a trebuit acoperit din bugetul statului (CEC) datorită complicității comisiei de supraveghere din care făcea parte și Vosganian. Mai târziu, SOV a sponsorizat partidul lui Vosganian, UFD. Alte scandaluri privesc subvenții preferențiale, dar anchetele nu au putut fi finalizate din cauza protecției parlamentare. DIICOT a cerut de două ori ridicarea imunității pentru a fi judecat pentru complicitate la delapidare. În ambele cazuri, Senatul a votat să nu îi ridice imunitatea.
Andrei Gerea, poziția 6 pe listă, n. 1968. Nu încalcă criteriile de integritate pe dovezile existente în spațiul public. Presa l-a acuzat că politizează companiile de energie, dar nu există anchete finalizate cu trimitere in jduecată.
Radu Silaghi, poziția 7 pe listă, n. 1974. Nu încalcă criteriile de integritate pe dovezile existente în spațiul public. Face parte dintr-o „familie universitară”, alături de ambii părinți și de soție.
Eusebiu Pistru-Popa, poziția 8 pe listă, n. 1966. Soția, consilier municipal la Arad, a fost găsită incompatibilă de către ANI în noiembrie 2015 pentru că societatea la care Eusebiu Pistru-Popa este acționar unic, SC Auto Technic SRL Arad, a încheiat contracte cu S.C. Compania de Transport Public S.A. Arad și S.C. Centrala Electrică de Termoficare Hidrocarburi S.A. în perioada când ea era consilier local. De asemenea, conform declarației de avere, Eusebiu PistruPopa are datorii de 50.000 de euro către o persoană pe care nu o declară.
Horia Toma, poziția 9 pe listă, n. 1955. Nu încalcă criteriile de integritate pe dovezile existente în spațiul public.
Tudor Ionescu, poziția 10 pe listă, n. 1985. Nu încalcă criteriile de integritate pe dovezile existente în spațiul public. A apărut frecvent în publicaţii de scandal, fără legătură cu viaţa sa politică, însă.
Sorin Umbrărescu, poziția 11 pe listă, n. 1973 – A fost membru în PDL, Forța Civică și acum ALDE, deci este traseist.

PMP – 6 candidați din 11 au probleme de integritate
Traian Băsescu, poziția 1, n. 1951. Fostul președinte Traian Băsescu nu îndeplinește mai multe criterii de integritate. El a avut profit necuvenit de pe urma funcțiilor publice atât în cazul casei din strada Mihăileanu, o locuință de serviciu achiziționată la preț preferențial în timpul mandatului, cât și a terenului agricol de la Nana, negociat chiar de consilierul prezidențial Adrian Rădulescu, fost secretar de stat în Min. Agriculturii și achiziționat printr-un credit preferențial luat de familia sa de la CEC. Președintele Băsescu a fost pe lista neagră Roșia Montană datorită declarațiilor repetate în favoarea proiectului minier cu cianură, care au dat semnale pozitive în piața bursieră (de exemplu pentru că implicau o aprobare de mediu care nu s-a dat niciodată) și au atras capital nou al unor investitori străini într-un proiect care nu avea nici aprobările necesare pentru o listare la bursă. Traian Băsescu și-a promovat în funcții publice sau de partid atât partenera, pe Elena Udrea, cât și fiica sa, Elena Băsescu. După ani de controverse și dosare dispărute, a fost trimis în judecată de CNSAS pentru colaborarea cu Securitatea https://www.hotnews.ro/stiriesential-23132016-traian-basescu-trimis-judecata-cnsas-pentru-colaborare-securitateaeuropa-libera-surse.htm
A susținut Referendumul pentru Familie și a fost condamnat de CNCD pentru declarații cu caracter discriminator. Deși membri ai familiei sale oficiale sau ai anturajului său apropiat au ajuns în instanță și au primit chiar condamnări, Traian Băsescu se bucură încă de o relativă imunitate din partea ANI și DNA. Niciuna dintre acuzațiile serioase contra lui, cum ar fi cea privitoare la Roșia Montană, nu au fost vreodată investigate de DNA.
Eugen Tomac, poziția 2, n. 1981. Eugen Tomac este un susținător al măririi bugetelor serviciilor secrete. El a condus Departametul pentru Românii de Pretutindeni, unde și-a angajat aici propria cumnată. Este vorba despre Stela Culic, fostă Postică, sora Dianei. Aceasta s-a ocupat, în anul 2009 de campania electorală a lui Traian Băsescu la referendumul privind numărul de 300 de parlamentari și Parlamentul unicameral. Un raport al Curții de Conturi cu privire la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, dat publicității în anul 2012, arată probleme de legalitate în cheltuirea banului public. Presa a semnalat omisiuni în declarațiile de avere privind bunuri ale soției, plus neconcordanțe între declarațiile de avere ale soților din anii trecuți https://ohanesian.wordpress.com/2012/12/04/eugen-tomac-un-mogul-in-devenire/
A susținut Referendumul pentru Familie.
Ioana Constantin, poziția 3, n. 1990 A fost președinte M10, partidul cu viață scurtă creat de Monica Macovei. A susținut Referendumul pentru Familie. http://inliniedreapta.net/interviu-ioana-constantin-drumul-romaniei-este-alaturide-nato-si-ue-o-uniune-europeana-reformata-si-niciodata-inapoi-spre-sferele-deinfluenta-ale-moscovei/
Marius Pașcan, poziția 4, n. 1971. Este traseist, fiind succesiv membru în PNL, PDL, PMP. Presa a semnalat că rude și apropiați de-ai săi au fost angajați și colaboratori la firmele primăriei pe vremea când Marius Pașcan lucra la Primăria Târgu-Mureș: https://www.hotnews.ro/stiripresa_regionala_arhiva-1731306-baronul-pascan.htm.
De asemenea, presa a investigat dobândirea aparent dubioasă unor bunuri: https://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1731306-baronul-pascan.htm
A susținut Refrendumul pentru Familie http://www.radiomures.ro/stiri/deputatul-pmp-mures-marius-pascan-vot-moral-lareferendum.html
Simona Vlădică, poziția 5, n. 1979 A fost sancționată contravențional, pentru tulburarea ordinii și liniștii publice și adresarea de cuvinte și expresii jignitoare. https://marinbadea.ro/dezvaluiri-procesele-datoriile-la-banci-si-ingineriilefinanciare-ale-cuplului-belusica-vladica/
Are un masterat la Academia Națională de Informații.
Robert Turcescu, poziția 6, n. 1975 – După propria sa mărturisire și dovezile prezentate de el, Turcescu nu a fost autonom în cariera sa de ziarist față de serviciile de informații, activând ca agent acoperit remunerat de acestea, deși în calitatea sa de moderator TV nu avea cum contribui la siguranța națională. A refuzat să răspundă la întrebările legate de averea sa, conform Rise Project în 2016. https://www.riseproject.ro/unde-se-afla-casele-lui-robert-turcescu-din-bucuresti/
Teodora Desagă, poziția 7, n. 1990. Nu încalcă criteriile de integritate pe baza dovezilor existente în spațiul public.
Petru Movilă, poziția 8, n. 1967. A absolvit Colegiul Național de Apărare A susținut Referendumul pentru Familie.
Cătălina Bozianu, poziția 9, n. 1972. A schimbat trei partide: PDL, PNL și acum PMP . A susținut Referendumul pentru Familie.
Cătălin Bulf, poziția 10, n. 1956. A schimbat trei partide – PNTCD, PDL, PMP. Cătălin Bulf apare în Raportul Volcker despre corupția în programul ONU „Petrol contra hrană“. Comisia de anchetă a făcut publice 270 de nume de persoane fizice şi de societăţi care au fost recompensate de fostul dictator Saddam Hussein. Potrivit unei anchete Ziua, printre cele 270 de nume se regăsea şi cel al societăţii „Bulf Drilling”, firma care aparţine afaceristului român Cătălin Bulf. Totodată, „Bulf Drilling” a fost pomenită şi într-un raport prezentat Congresului American, în care se menţiona că, sub paravanul programului „Petrol contra hrană”, firma lui Cătălin Bulf făcea comerţ ilicit cu petrol irakian. De asemenea, Cătălin Bulf a fost acuzat chiar de către un responsabil al Ministerului irakian al Petrolului că s-ar fi aflat pe lista celor recompensaţi cu milioane de barili de ţiţei de fostul preşedinte irakian Saddam Hussein. http://www.ziua.ro/display.php?data=2005-01-18&id=167338
Are numeroase afaceri cu statul prin firmele pe care le deține sau la care este asociat. https://argesplus.ro/pradatorii-argesului-catalin-bulf-se-crede-deasupralegii/
Severica Rodica Covaciu, poziția 11, n. 1962. Nu încalcă criteriile de integritate pe baza dovezilor existente în spațiul public.

PRO – 3 din 11 candidați au probleme de integritate
Victor Ponta, poziția 1, n.1972 – Fostul prim ministru Victor Ponta nu corespunde criteriilor de integritate. S-a stabilit în mod oficial că și-a plagiat teza de doctorat și i s-a retras ulterior titlul. Victor Ponta a fost trimis în judecată de mai multe ori, dar nu are nici o condamnare, în unele situații fiind asociat cu Sebastian Ghiță sau Dan Șova, parteneri și prieteni ai săi. În timpul mandatului său ca premier a crescut repetat bugetul SRI, al cărui șef, George Maior, era nașul său. De asemenea mai multe rude apropiate au avut direct sau indirect venituri din contracte obținute cu statul român. https://www.mediafax.ro/politic/victor-ponta-si-dan-sova-achitati-in-prima-instanta-indosarul-turceni-rovinari-prima-reactie-a-fostului-premier-17210879
Victor Ponta a fost achitat în primă instanță în dosarul TurceniRovinari, fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, şi spălarea banilor, fapte de care a fost acuzat de DNA.

Corina Crețu, poziția 2, n. 1967 Numele actualului comisar european Corina Crețu a fost asociat cu practici ale fostei Securitatăți în contextul aparițiilor în presă a unor e-mailuri compromițătoare dintre ea și fostul secretar de stat american Colin Powell. Pe adeverința numarul 40/21.05.2019, emisă de CNSAS, scrie că nu se poate stabili implicarea în activitatea de poliție politică, neîndeplinindu-se condițiile legale privind atribuirea calității de colaborator. Potrivit dovezilor existente, Corina Crețu nu încalcă criteriile de integritate.
Mihai Tudose, poziția 3, n. 1967. Fostul premier Mihai Tudose a avut o carieră academică înainte de a intra în politică în domeniul securității naționale. În decembrie 2017 Comisa de Etică din cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” a sesizat Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) referitor la existenta unui plagiat în cazul tezei lui de doctorat. El a câștigat un concurs didactic la ANI, dar a preferat cariera politică. Presa locală a relatat despre numeroasele contractele cu statul ale familiei sale, mai ales în domeniul energiei, din perioada în care Mihai Tudose ocupa funcția de ministru al Economiei. https://www.gandul.info/politica/mihai-tudose-este-unul-dintre-doctorii-academiei-deinformatii-a-sri-care-au-cerut-sa-renunte-la-doctorat-16516426
Iurie Leancă, poziția 4, n. 1963. Potrivit Rise Moldova, în noiembrie 2014, „în vederea asigurării stabilităţii sistemului financiar”, Guvernul Leancă garantează creditele de urgență, în sumă de 9,5 miliarde de lei (practic o treime din bugetul de stat pe 2014 al republicii Moldova), pe care Banca Națională le transferă băcilor private din care s-a furat celebrul miliard. Acestea ajung ulteriior în proces de lichidare, iar suma direcționată pentru salvarea lor este transformata oficial în datorie publică. Presa din Republica Moldova a raportat că principalul autor al tunului de un miliard, Ilan Șor, condamnat în primă instanță, ar fi contribuit la plata studiilor în străinătate a fiului lui Iurie Leancă. https://www.rise.md/prezidentiale2016/iurie-leanca-firma-din-luxemburg-si-tranzactiaimobiliara-cu-nuca/ http://www.jurnal.md/ro/news/d0aa99301eb7787d/sor-intrebat-de-ce-a-finantat-studiilefiului-lui-leanca-in-marea-britanie-nu-mi-amintesc-leanca-aveti-dovezi.html
Geanina Cristina Pușcașu, poziția 5, n. 1975. Geanina Pușcașu nu încalcă criteriile de integritate pe dovezile existente în spațiul public.
Gabriela Maria Podașcă, poziția 6, n. 1985. Gabriela Podașcă nu încalcă criteriile de integritate pe dovezile existente în spațiul public.
Cristian Cosmin, poziția 7, n. 1976. Este finul lui Daniel Constantin, prim vice-presedinte și membru fondator Pro România. Potrivit CV-ului său, Cristian Cosmin a fost consilierul personal al Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale în 2012-2013 (perioadă în care acest post era ocupat de același Daniel Constantin). De asemenea, a mai fost membru ALDE. https://www.ziuanews.ro/politica/finul-lui-daniel-constantin-secretar-de-stat-laministerul-muncii-634111
Ioana Maria Petrescu, poziția 8, n. 1980. Ioana Petrescu nu încalcă criteriile de integritate pe dovezile existente în spațiul public.
Mihai Răzvan Sturzu, poziția 9, n. 1979. Mihai Sturzu nu încalcă criteriile de integritate pe dovezile existente în spațiul public.
Ionela Mariana Danciu, poziția 10, n. 1978. Ionela Danciu nu încalcă criteriile de integritate pe dovezile existente în spațiul public.

Independenți și alte partide
Alexandru-Gabriel Vulpoiu, poziția 1 pe lista Blocul Unității Naționale, n. 1985. Nu încalcă criteriile de integritate pe baza dovezilor existente în spațiul public.
George-Nicolae Simion, independent, n. 1986. Nu încalcă criteriile de integritate pe baza dovezilor existente în spațiul public.
Carmen-Gregoriana Tudoran, independent, n. 1977. Nu încalcă criteriile de integritate pe baza dovezilor existente în spațiul public.
Peter Costea, independent, n.1956 – Combate în mod deschis secularismul și susține o mai mare implicare a bisericii în politică. A fost unul dintre inițiatorii Coaliției pentru Familie.
Cătălin Sorin Ivan, poziția 1 pe lista Prodemo, n. 1978. A susținut referendumul pentru familie.
Mihai-Bogdan Diaconu, poziția 1 pe lista PRU, n.1979. A fost demis din fruntea PRU în urma unor „nereguli financiare grave”conform comunicatului emis de partid. A contribuit cu editoriale pentru Vocea Rusiei și este prieten apropiat cu Sebastian Ghiță, alături de care a cântat în noaptea alegerilor din 2016. A fost amendat de CNCD pentru declarații publice homofobe și a susținut Coaliția pentru Familie. De asemenea, la felicitat pe Mirel Palada pentru că l-a lovit pe Mihai Goțiu. A mai fost membru în PSD, apoi a fost vicepreședinte al PC, după care a revenit în PSD înainte de a fi membru în PRU, deci este traseist.
Cornel-George Comșa, poziția 1 pe lista PSDI, n.1977. A mai fost membru în Partidul Noua Democratie și PP-DD, deci este traseist. De asemenea, conform declarației de avere, nu a specificat în mod concret cui a acordat împrumuturi de peste 400.000 de euro.
Marin Badea, poziția 1 pe lista Partidului Socialist Român, n. 1941. Nu încalcă criteriile de integritate pe baza dovezilor existente în spațiul public.
Ilie Năstase, poziția 1 pe lista UNPR, n.1946. A fost condamnat în primă instanţă la 9 luni şi 10 zile de închisoare cu suspendare după ce a fost prins beat a volan şi a refuzat colectare de probe biologice. A recunoscut ambele fapte.