De necrezut: MARIAN COZMA ramane SINGURUL ROMAN CU STATUIE IN UNGARIA !
Handbalistul Marian Cozma a plãtit cu propria-i viatã pentru ca în Ungaria sã aibã o statuie. Pentru ca un român sã aibã o statuie în Ungaria! De fapt, „meritul” nu este al lui Marian, care a fost ucis cu brutalitate acum cativa ani într-un club din Veszprém, ci în primul rând al pãrintelui sãu, tatãl Petre Cozma. Un munte de om, care oricâtã durere ar fi avut în suflet când a aflat vestea socantã a mortii fiului sãu, ne-a dat o lectie zdravãnã prin propriul sãu exemplu: „Nu dai foc pãdurii din cauza unui ciot”, a fost fraza soptitã parcã de îngeri si rostitã cu atâta întelepciune de Petre Cozma.
Gestul supraomenesc al acestui român i-a fãcut pânã si pe cei mai turbati nationalisti maghiari sã se închine în fata memoriei unui handbalist român. Acest gest si toate vorbele, reactiile tatãlui îndoliat au rezultat, printre altele, si amplasarea primei statui a unui român în Ungaria.
Nici un erou,savant sau poet român nu are statuie în Ungaria. Numai handbalistul Marian Cozma.
Iar Eminescu, Bãlcescu, Saguna sau Pomut au doar câte un bust. Precum si Rebreanu sau Moise Nicoarã.
Cu toate cã Ungaria este recunoscutã si prin faptul cã… si cel mai prãpãdit sat are statui si busturi,
Gestul supraomenesc al acestui român i-a fãcut pânã si pe cei mai turbati nationalisti maghiari sã se închine în fata memoriei unui handbalist român. Acest gest si toate vorbele, reactiile tatãlui îndoliat au rezultat, printre altele, si amplasarea primei statui a unui român în Ungaria.
Nici un erou,savant sau poet român nu are statuie în Ungaria. Numai handbalistul Marian Cozma.
Iar Eminescu, Bãlcescu, Saguna sau Pomut au doar câte un bust. Precum si Rebreanu sau Moise Nicoarã.
Cu toate cã Ungaria este recunoscutã si prin faptul cã… si cel mai prãpãdit sat are statui si busturi,
ca sã nu mai vorbim de plãcile memoriale pe care le gãsim cam pe la tot coltul.
Cu cinci zile înainte de moartea tragicã a handbalistului Marian Cozma, pe 3 februarie 2009, românii din Jula
au primit promisiune (si nu prima) pentru o altã statuie:statuia marelui mitropolit Andrei Sguna. Promisiunea
nu a fost fãcutã de oricine, ci chiar de presedintele României.Traian Bãsescu a spus atunci cã „asa cum Ro-
mânia a asezat la Arad statuia celor 13 generali, Ungaria nu poate refuza acest lucru”. si a argumentat: „Este
putin delicat sã îi refuzi dreptul de a avea o statuie, mai ales cã reprezintã un neam care a contribuit inclusiv la
libertatea de astãzi a Ungariei. Fãrã brutalitate, statul român va sprijini comunitatea româneascã pentru ca
statuia sã poatã fi instalatã. Rãmâne un obiectiv pe care,cu toatã delicatetea, îl vom sustine în orice întâlnire. An-
drei Saguna este o personalitate a culturii românesti.”
De la aceastã promisiune si pânã azi, la Bucuresti s-au schimbat guverne, s-au schimbat ministri. Iar peste pro-misiunea presedintelui Bãsescu s-a asternut praful uitãrii. Însã cei care îsi doresc cu adevãrat aceastã statuie au rãbdare. Pentru cã sunt convinsi cã statuile marilor personalitãti unesc popoarele si nu le despart.
Andrei Saguna are tot dreptul sã aibã o statuie în Ungaria, pentru cã s-a nãscut, a crescut si s-a scolit în aceastã tarã,
Andrei Saguna are tot dreptul sã aibã o statuie în Ungaria, pentru cã s-a nãscut, a crescut si s-a scolit în aceastã tarã,
de aici a plecat sã devinã mai târziu stralucitul mitropolit ortodox al românilor din Transilvania.
Amplasarea statuii lui Saguna la Jula a fost promisã si pe 21 noiembrie 2008,cand
la Seghedin, s-a tinut sedinta comunã a guvernelor României si Ungariei. La o întrevedere a premierului (de
atunci) Cãlin Popescu-Tãriceanu cu comunitatea românilor din Ungaria, ministrul culturii (de atunci)
Adrian Iorgulescu(cel care a „retrocedat”aiurea Castelul Bran! n.r.) a spus cã
problema amplasãrii statuii lui Saguna la Jula este deja stabilitã cu partea maghiarã, nu
problema amplasãrii statuii lui Saguna la Jula este deja stabilitã cu partea maghiarã, nu
se mai pune sub semnul întrebãrii, iar Ministerul Culturii de la Bucuresti a ales deja si sculptorul care
va realiza monumentul.
Ministrii vin si pleacã, sculptorul poate astepta, precum si românii din Ungaria. Sã aibã numai
Ministrii vin si pleacã, sculptorul poate astepta, precum si românii din Ungaria. Sã aibã numai
rãbdare…si sã ne bucurãm totusi cã, iatã, s-a realizat,totu prima statuie a unui român în Ungaria. Un monument care ne
arãtã tuturor, atât ungurilor cât si românilor, cã o statuie poate sã ne apropie, si nu sã ne dezbine. O statuie
are puterea sã ne învete sã ne respectãm unii pe altii. Iar respectul trebuie sã vinã din ambele pãrti, si de la unii, si de la altii.
Eva Simon,redactor sef, Foaia Romaneasca,Ungaria
P.S.
Mitropolitul Andrei Şaguna (1808–1873), unul dintre cei mai mari apărători ai Ortodoxiei in Transilvania, ai identităţii naţionale şi unităţii românilor, s-a născut în Ungaria, la Mişcolţ. Această ţară, după cum a spus episcopul romanilor din Ungaria , PS Sofronie, „are o datorie faţă de el, iar moaştele lui, aduse aici, ne obligă pe toţi să trudim împreună pentru respectul şi demnitatea pentru care Andrei Şaguna a luptat mult”.
PS Sofronie a sugerat în discursul său şi câteva noi idei în vederea păstrării memoriei mitropolitului Şaguna. „Ar fi bine să avem aici şi o stradă, care să se numească Andrei Şaguna.
Aşa cum noi în Romania oferim atunci când ni se cere, credem că şi aici, pe baza reciprocităţii, a eleganţei şi, de ce nu, a voinţei de reconciliere istorică între cele două popoare şi ţări, să se împlinească ceea ce mica, dar importanta, curajoasa, rezistenta comunitate a românilor ortodocşi din Ungaria cer, doresc, solicită.
Românii din Ungaria au rezistat presiunilor în cursul istoriei şi sunt ceea ce sunt astăzi, pentru că părinţii lor, bunicii lor, moşii şi strămoşii lor s-au încăpăţânat să rămână aici români. Nu avem dreptul să îngropăm acel vis de a pune la Jula, în faţa Catedralei noastre, statuia lui Andrei Şaguna.
Andrei Şaguna merită mult mai mult decât un simplu bust în curtea unei biserici de la ţară, sper că doar acum începe lucrarea cea adevărată.”
Aşa cum noi în Romania oferim atunci când ni se cere, credem că şi aici, pe baza reciprocităţii, a eleganţei şi, de ce nu, a voinţei de reconciliere istorică între cele două popoare şi ţări, să se împlinească ceea ce mica, dar importanta, curajoasa, rezistenta comunitate a românilor ortodocşi din Ungaria cer, doresc, solicită.
Românii din Ungaria au rezistat presiunilor în cursul istoriei şi sunt ceea ce sunt astăzi, pentru că părinţii lor, bunicii lor, moşii şi strămoşii lor s-au încăpăţânat să rămână aici români. Nu avem dreptul să îngropăm acel vis de a pune la Jula, în faţa Catedralei noastre, statuia lui Andrei Şaguna.
Andrei Şaguna merită mult mai mult decât un simplu bust în curtea unei biserici de la ţară, sper că doar acum începe lucrarea cea adevărată.”
