Partidele românești nu au nici puterea nici voința de a respinge, în...

Partidele românești nu au nici puterea nici voința de a respinge, în Secuime, evoluția galopantă a unui proces de maghiarizare fără precedent !

0 14

In ultima vreme Ungaria nu a incetat sa gandeasca tot felul de combinatii teritoriale ce vizeaza constituirea unor fomatiuni suprastatale de cooperare economica regionale, prin care sa smulga treptat de sub tutela guvernelor centrale zone locuite , în perioada Ungariei interbelice și de maghiarii din tarile vecine, facilitand totodata accesul la materii prime si permeabilizarea granitelor, pana la desfiintarea lor in fapt. Asa cum a fost folosita conjunctura ocupatiei sovietice chiar de pe vremea Romaniei Mari, marcata de ofensiva vizand, la noi, constituirea fostei Regiuni autonome maghiare! Tot astfel acum se incearca utilizarea puterii Consiliului Europei ca punct de sprijin al parghiei separatismului. De aceea, de la inceput udmr-ul a respins formularea de stat national din Constitutia Romaniei, Iar dupa 1989 a fost reluat de catre udmr tot sloganul comunistilor unguri: statul roman fiind considerat un fel de… temnicer al “popoarelor” din care ar fi constituit. Exact acelasi lucru il sustinea si Kominternul in 1920 si pentru acest motiv a fost scos in afara legii la vremea respectiva Partidul Comunist din Romania (o structură politică fără români, formată doar din alogeni).
Este izbitoare asemanarea dintre proiectele actuale federaliste ale UDMR, cu cele ale organizatiilor politice interbelice horthyste si cele ale Kominternului din aceeasi perioada, privitor la Romania. Organizarea interna a udmr (un ONG, o asociație care funcționează ca un partid), prin Consiliul Reprezentantilor – un fel de miniparlament, si crearea unor directii regionale cu rol executiv, care se ocupa de cadrele didactice, de problemele economice, de agricultura, de invatamant – ce imita activitatea ministerelor, duce concret cu gandul la organizare de stat.
În Secuime s-a trecut deja la utilizarea vechilor sigle si embleme din timpul ocupatiei hortiste, in consilii se foloseste exclusiv limba maghiara, la diverse intruniri si sarbatori se canta imnul de stat maghiar . Adica , de fapt sau conturat “insule de autonomie” cu atribute statale ce functioneaza deja. De drept ar mai fi nevoie doar de o recunoastere internationala fie si indirecta printr-un tratat care sa permita consfintirea a ceea ce exista in realitate, adica a unei organizari maghiare de tip statal pe teritoriul Romaniei.
Iata un citat din discursul secret ținut de premierul Orban Vicktor la Seminarul din Cluj-Napoca: La inceput trebuie sa constituim subregiuni de colaborare economica transfrontaliera care sa asigure circulatia libera a bunurilor si persoanelor peste granitele comune actuale, dar in fapt Transilvania trebuie sa devina un spatiu de complementaritate al economiei ungare, iar ca scop politico-strategic, unirea maghiarilor in granitele lor existente inainte de Trianon. Infiintarea si intarirea Euroregiunii Carpatice reprezinta inceputul care contureaza perspectiva reintregirii Ungariei , prin masuri preponderent economice”.
Constatam ca, la fiecare „rotire” de putere la Bucuresti, cei din fruntea statului roman se mentin …pe rand acolo datorita „asociației-partid balama” udmr (si stanga si dreapta!) De necrezut, nici Presedintele, dar mai ales partidele romanesti nu au nici puterea nici vointa de a respinge evolutia galopanta a un proces de maghiarizare aproape pe fata in Secuime (practic desființarea unei etnii de sine stătoare – SECUII) iar „dualismul”…curvasariei, promovat de udmr a carui insistență pare inexorabila, contribuie pas cu pas la o inaintare continua a frontierei maghiare in interiorul granitelor etnice romanesti.
Trebuie mentionat ca SRI-ul a atras atentia cu toata seriozitatea asupra edificarii “unui sistem institutional propriu pentru comunitatea autonoma a maghiarilor din Romania si indeosebi, a unui sistem anticonstitutional de administrare locala”. In acelasi timp este descrisa infiintarea “unei retele neautorizate a invatamantului maghiar din Romania, subordonata si integrata unuia din exterior, prin crearea, in mai multe localitati din Transilvania a unor unitati de invatamant de grad universitar si postuniversitar, arondate la institutii de invatamant superior ori alte organisme din strainatate subventionate si asigurate din afara cu personal si material didactic”
Analizand in amanunt acest proces, faptul confirma, pe plan national, ipoteza unei infrangeri logistice de proportii.
Ceea ce este mai grav, nu doar institutiile nationale par supuse infrangerii, coplesite de neputintza organizatorica, dar este „anesteziat” chiar resortul esential al reactiei de intâmpinare – puterea spirituala romaneasca de rezistenta culturala si etnica ce pare sa se fi epuizat. Lipsa de reactie fata de agresiunea maghiarizarii subterane, disparitia spiritului de rezistenta, pot fi interpretate ca semne ale stergerii treptate a identitatii antropo-culturale nu doar a secuilor ci și a poporului roman. 

Prof. Deak Andrei

COMENTARII