Pe o scară de 1-10, ce rată de ofensă au glumele cu subiect etnic? Aţi avut reacţii agresive la vreo glumă etnică?
Lumea, la romani… nu pare că se urzică la glumele etnice. Ba chiar își poartă ” rasismul ” ca pe o virtute. Mai degrabă se băsică la cele legate de minorități sexuale sau ideologice… Atunci se ofensează, dar numai din tastatură… În persoană n-am primit recenzii negative. Online, în schimb, ni s-a vărsat în cap toată frustrarea pe care oamenii au acumulat-o în timpul vieții și de care n-au putut scăpa pînă n-au venit cinci băieți hazlii să facă glume despre maghiari, moldoveni, preoți, politicieni, homosexuali, țigani sau… Simona Halep.
Am atins un nivel de finețe atît de înalt, încît avem materiale umoristice pe care unii le iau în serios și se inflamează teribil cînd ne văd că vorbim „serios“ despre cum e bine… să bați copiii, Azi e o pierdere de timp să citești cărți sau despre cum femeile nu sînt egale cu bărbații. Acolo se observă foarte clar că există destui oameni care nu recunosc o glumă decît dacă e precedată de formularea „Hai să-ți spun un banc“…
– Cînd faceţi glume despre români/maghiari, cu ce anume (trăsături, caracteristici, prejudecăţi) vă place să glumiţi cel mai mult?
– Ne plac glumele care ar fi amuzante indiferent dacă în ele ar fi vorba despre… români, maghiari, ugandezi sau reptilieni.Există unele observații general valabile despre natura umană care pot fi potențate umoristic dacă sînt asociate unei populații anume, dar care stau în picioare și singure. Acelea ne plac cel mai mult. Să spui despre un grup că e format din genul de oameni care se supără dacă nu sînt invitați la o petrecere, dar, dacă sînt invitați, nu se duc, e amuzant chiar dacă grupul e de olteni, budapeșteni sau kualalumpurezi. Aceste observații sînt amuzante și dacă nu ai o experiență personală cu subiectul lor. Pentru că și celor care n-au întîlnit niciodată maghiari le place să rîdă la bancuri despre maghiari. Mai ales lor… Cei care au întîlnit maghiari știu că nu toți vorbesc cu dezacorduri, nu toți defrișează păduri și nu toți consideră boiaua roșie drept condimentul suprem.
–La ce tipuri de glume sînt românii/maghiarii cel mai sensibili?
Românii sînt exagerat și extraordinar de sensibili la glumele despre români … făcute de non-români. E unanim acceptat faptul că noi putem să ne ponegrim și să ne desconsiderăm între noi în toate felurile posibile (nu ne mai facem bine, ca la noi la nimenea etc.), dar, în momentul în care o face o păpușică franceză, e obligatoriu să declanșăm un război sfînt mediatic împotriva broscarilor mîncători de baghete care poartă pantaloni maro în război ca să nu se vadă cum fac pe ei fix înainte să se predea și au femei cu păr la subțioară și toți fumează în filme alb-negru și se cred artiști și jinduiesc la o formă utopică de socialism. Românii sînt ipocriți. La fel și maghiarii, presupunem, dar nu putem spune sigur pentru că singura interacțiune a noastră cu ei e atunci cînd le cerem o pîine în limba română și ei(…aiurea!) ne refuză în limba lor (tot română, dar cu accent).E la fel de ridicol si invers!
– Care-s „vulnerabilităţile“ româneşti/maghiare cele mai amuzante?
„Vulnerabilitatea“ oricărui popor care o scaldă atît de naționalist cum o fac acestea două este să i se scoată în evidență faptul că… nu e special. Nu știm, deocamdată, cum s-ar putea face asta într-un mod amuzant, dar credem că amîndouă natziile s-ar urzica teribil să le zici că pălinca lor „îi așe ni“…
Sau că femeile lor nu sînt chiar atît de frumoase cum spune legenda…dar rele e muscă …
Sau că romanii nu sînt chiar atît de inventivi, bravi, talentați sau curați la trup, curați la suflet cum își imaginează.
Glumele acelea despre lenea proverbială a românilor s-ar putea face și despre unguri… Și vicersersa, în cazul glumelor despre promiscuitatea unguroaicelor. Stereotipiile de genul acesta nu se limitează la granițele unei țări și pot fi extinse la scară globală… Din pacate,zidurile intoleramtei ne indeparteaza pe zi ce trece.Pana vom ajunge sa circulam pe trotuare separate…Si-atunci nu mai e de gluma!
