Pe urmele banilor țării: Curtea de Conturi – prejudicii de două miliarde de euro într-un an, sub guvernarea tehnocrată!

Peste 500 de dosare de cercetare penală sunt instrumentate în prezent, în urma controalelor Curţii de Conturi. Numai în acest an (2016) au fost făcute sesizări care au dus la întocmirea a 120 de dosare, cu prejudicii estimate la aproximativ două miliarde de euro, a anunţat preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu.
Acţiunile de audit financiar şi de conformitate efectuate în 2017, pentru anul anterior perioadei controlate, de către Curtea de Conturi au identificat, potrivit Raportului, 21.427 de abateri, care au generat:
– cheltuieli suplimentare de 978,1 milioane lei,
– prejudicii de 687,6 milioane lei sau
– erori financiar-contabile de 43,225 miliarde de lei.

Cateva exemple din Raportul Curţii de Conturi pe anul 2016.
CFR SA – directorul general şi membrii Consiliului de Administraţie al companiei au beneficiat nelegal de remuneraţii bonus în sumă de 307.000 lei pentru aprobarea planului de management/administrare, iar alţi angajaţi au utilizat, în perioada 2015 – 2016, autovehicule aflate în proprietatea societăţii, decontând cheltuieli cu combustibilul pentru activităţi fără legătură cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative de funcţionare. Dar daca ar lua cineva laverificat regionalele, celelalte structurii s-ar vedea cu adevarat dimensiunea jafului și a pierderilor.

TAROM – nu şi-a asumat şi îndeplinit în mod real, economic, eficient şi eficace obiectivele, atribuţiile şi responsabilităţile stabilite legal, referitoare la activitatea de transport aerian, reiese din raportul public pe 2016 al Curţii de Conturi, care semnalează, printre altele, că, transportatorul aerian a plătit în perioada 2012-2016, despăgubiri în sumă de circa 3,8 milioane lei din cauza neregularităţilor de zbor.

APIA – abaterile consemnate în controalele efectuate la administraţia centrală a APIA au identificat reflectarea eronată în evidenţa contabilă a sumelor acordate fermierilor ca ajutoare naţionale tranzitorii, precum şi a sumelor încasate de la aceştia cu titlu de debite provenite din sumele solicitate şi încasate nelegal, situaţiile financiare întocmite la data de 31 decembrie 2016 prezentând un sold nereal al contului „Sume de primit de la MADR – bugetul de stat”, în valoare de 1,385 miliarde de lei, conform documentului.

Poşta Română, Compania Naţională – bonusuri ilegale în valoare de 237.000 de lei şi servicii juridice pe baza unui contract în cuantum de 579.000 de lei, dar al cărui obiect s-a suprapus cu atribuţiile Direcţiei Juridice şi Reglementări, sunt doar câteva dintre neregulile constatate la de Curtea de Conturi, publicate în Raportul pe 2016.

Jaful din consilii județene, primării și alte instituții pulice
În cadrul dezbaterilor din parlament privind alocările bugetare pentru 2016, Nicolae Văcăroiu, a atras atenţia şi asupra faptului că bugetele locale pierd sume importante din cauza realizării numărului mare de studii de fezabilitate.
Nicolae Văcăroiu: „Este o mare problemă, nu că nu trebuie făcute, că la noi este un exces prea mare. Aceste sume se pierd şi dorim ca să crească exigenţa în ceea ce priveşte selectarea proiectelor şi calitatea acestora. Ca să faci şapte studii de fezabilitate şi să nu câştigi niciunul în doi ani de zile sau să câştigi unul nu este în ordine şi este o risipă, iar de multe ori sunt conflicte de interese apropo de cei care întocmesc aceste studii de fezabilitate”.
30 de milioane de euro au fost alocaţi anul trecut întocmirii unor studii de fezabilitate – au constatat inspectorii Curţii de Conturi, după ce au verificat cheltuielile la o mie din cele aproape 2.700 de unităţi administrativ-teritoriale din ţară.
Este o sumă enorm de mare, consideră Nicolae Văcăroiu, care crede că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ar trebui să le explice primăriilor că aceste studii de fezabilitate trebuie cântărite cu grijă, atunci când se ia decizia elaborării lor.

Cotidianul nostru a consultat un fost ales public (a dorit să-și păstreze anonimatul) legat de cum si mai ales pentru ce pot fi cheltuiți atâția bani, este vorba totuși de 30 de milioane de euro si aceasta în situația în care nu au fost controlate nici jumatate dintre unitatile administrative. În sinteză cheltuielile la acest capitol bugetar sunt, încă din faza de construire a bugetului, „trase din burtă”.
De regulă, aceste cheltuieli nu sunt programate pentru nevoi locale sau eventuale strategii de dezvoltare. De cele mai multe ori se „bugetează valori ca să fie”, pentru că pe aici se scurg (și se acopera multe lucruri) bani pentru partid sau buzunarele unor conducători de instituții, plata unor restante din campanii electorale, acoperirea unor obligatii față de diferitele grupuri de interese etc. Mai mult din aceasta sursa s-au platit inclusiv sondaje de opinii pentru a vedea un primar, sau președente de consiliu judetean cum stă in intenția de vot. Vom reveni.

Vlad T.

Share on Facebook

Tweet

Follow us