Persoanele cu handicap continuă să fie discriminate la Braşov
Cea mai mare durere a persoanelor cu dizabilităţi este discriminarea. Părinţii copiilor cu autism sau sindrom Down susţin în continuare că societatea încă nu e pregătită să-i accepte
Cea mai mare durere a persoanelor cu dizabilităţi este discriminarea. Părinţii copiilor cu autism sau sindrom Down susţin în continuare că societatea încă nu e pregătită să-i accepte. De la an la an numărul celor cu risc de marginalizarea socială creşte.
Direcţia de Asistenţă Socială organizează în fiecare an carnavalul Fulg de Nea cu ocazia căruia tineri, adulţi şi copii cu dizabilităţi din municipiu au parte de un spectacol şi cadouri de sărbători.
În ceea ce priveşte riscul de marginalizare socială tot mai mare de la an la an, Monica Chelban – purtătorul de cuvânt al DAS Braşov, spune că problemele persoanelor aflate în risc social se adâncesc tot mai mult, fie că este vorba despre copii cu dizabilităţi, copii cu părinţi plecaţi în străinătate sau alte categorii de persoane aflate în risc de marginalizare socială.
Mama unui tânăr de 25 de ani cu autism a constatat că discriminarea este practicată mai intens de către adulți, ceea ce face situația mult mai greu de îndurat.
Viorica Puiu a constatat cu durere de foarte multe ori că lumea – adulţii în special – îşi dau coate când observă comportamentul fiului ei cu dizabiltăţi.
Alţi părinţi cu alţi copii speciali pledează pentru integrarea lor în societate.
Numărul total de persoane cu dizabilităţi aflate în evidenţele autorităţilor braşovene depășește 8000 în fiecare an. În 2017 numărul acestora a fost chiar de 8795 de persoane.
Vifor Rotar
