Problema posibilei origini comune a doua etnii -maghiarii şi secuii din România...

Problema posibilei origini comune a doua etnii -maghiarii şi secuii din România -reprezintă si azi o sursă de controverse(I)

0 17
Specialiştii au formulat de-a lungul anilor mai multe teorii.  Istoricii preocupaţi de problema diferenţelor şi asemănărilor dintre maghiari şi secui au conturat mai multe teorii, de-a lungul anilor. Cea mai veche teorie este cea potrivit căreia secuii au şi ei, la fel ca maghiarii, origini hunice.
„Cercetările istorice au confirmat faptul că  secuii se trag din Imperiul Hun condus de Attila, care se întindea în spaţiul politico-geografic al Imperiului Roman (de Răsărit şi de Apus). După moartea lui Attila, în anul 453, se iscă lupte interne ce duc la destrămarea „hoardei”. În aceste condiţii, o parte din huni se retrag în zona de curbura a Transilvaniei, organizându-se în scaune şi autodenumindu-se secui, «szekely» în limba maghiară, în traducere «cei ce trăiesc în scaune , susţine profesorul de istorie  Vasile Benedek, din Sălaj.
Există, însă, şi teoria potrivit căreia secuii ar fi de origine turcică, rezultând dintr-o populaţie înrudită cu hunii. Potrivit istoricului Elena Musca,tot din Sălaj, această teorie este susţinută şi de tratatul „Istoria Medie a Românilor“ – partea I,  în care se precizează că „unii istorici au susţinut originea hunică, alţii au susţinut originea avară, iar alţii i-au socotit chiar fiind de origine maghiară. Cercetările istorice mai noi au arătat că secuii sunt o populaţie rezultată din contopirea prin asimilare, în urma convieţuirii, a unor triburi de origine turcică“. Potrivit istoricului, numele de secui ar veni din termenul „sikil“, însemnând, în limbile turcice, „de neam ales“.
Originea turcică a secuilor ar fi susţinută şi de scrierea runică, specifică secuilor, şi care se mai foloseşte şi astăzi. Scrierea,este inca un argument al originii turcice. Cunoscută şi ca „scriere pe răboj“, scrierea runică reprezintă un alfabet propriu mai special , utilizat în Transilvania  până în secolul al X-lea, când a fost introdus şi aici alfabetul latin. În secolele ce au urmat, runele au fost utilizate ca alternativă la scrierea latină, profesorul Benedek precizând că erau folosite mai ales pentru a scrie mesaje codificate, care să nu poate fi descifrate de duşmanii secuilor. În ultimii ani, scrierea runică a fost readusă în actualitate, mai cu seamă după Consiliul Naţional Secuiesc din 2008, când acest alfabet a fost folosit la inscripţia oficială a lucrărilor.
De-a lungul timpului au fost enunţate şi teorii care vorbeau despre originea bulgară, pecenegă, cumană, gepidă, cavară, avară şi chiar românească a secuilor, existând voci care duc această origine chiar… dincolo de Oceanul Atlantic, pe continentul american.Lucruri care, despre unguri nu se spun nici
macar  in gluma, sa nu se spuna despre ei ca ar fi …cumva secui ! Adica o populatie mai… inapoiata! Cum au ajuns ei  în Transilvania ?!  Expansiunea ungurilor din Panonia către est a început înainte de anul 900 şi a avut loc, „pas cu pas“. Potrivit istoricului Elenei Musca,  în jurul anului 900 cuceriseră teritoriile de până la Someşul Mic, în jurul anului 1000 ajunseseră până la Mureş, pentru ca, la sfârşitul secolului al XII-lea, cuceritorii să ajungă până la cursul Oltului de sus (…din Transilvania).
În campaniile lor de cucerire a Transilvaniei, se pare ca ungurii îi trag cu ei aici şi pe secui, pe care îi folosesc, mai întâi, pe post de grăniceri. „Secuii au fost aduşi  şi aşezaţi,cu sprijinul habsburgilor , ca străjeri la graniţa dinspre răsărit a Transilvaniei, impotriva năvălirilor tătăreşti. Aici se găsesc şi astăzi, formând adevărate insule în mijlocul populaţiei româneşti.  Cu acelaşi scop, secuii sunt colonizaţi şi pe Târnave, de unde, la începutul secolului al XIII-lea, sunt deplasaţi în teritoriile locuite de ei şi astăzi. O parte dintre secuii aşezaţi pe frontiera răsăriteană a Transilvaniei au trecut Carpaţii şi s-au aşezat în Moldova, formând grupul etnic numit astăzi ceangăi.Potrivit aceluiasi prof. Benedek, cei mai mulţi ceangăi au ajuns în Moldova fugind de impozitele mari si de nevoile zilnice,de lipsa locurilor de munca ,dar si de armata austriacă, cea care încerca să constituie – la mijlocul secolului al XVIII-lea – regimente grănicereşti secuieşti. Pentru că o parte din secui s-au împotrivit, în 1764 a avut loc o execuţie în masă în care aproximativ 400 de secui, bărbaţi, femei şi copii, au fost ucişi de soldaţii austrieci la Siculeni, în judeţul Harghita. A fost momentul de maximă migraţie a secuilor peste Carpaţi.
Pentru caracterul lor războinic istoria le atribuie secuilor excelente abilităţi militare, motiv pentru care, dincolo de rolul lor de apărători ai graniţelor, ei participau, contracost, la diverse campanii militare şi războaie. Despre rolul de războinici al secuilor aminteşte şi cronicarul Anonymus, în „Faptele Ungurilor“(„Gesta Hungarorum“), unde afirmă că „secuii au luat parte la cucerirea Panoniei, au convieţuit mai multă vreme cu ungurii şi au participat – luptând întotdeauna în avangardă, după obiceiul populaţiilor ataşate altora – la diferitele expediţii şi războaie purtate de unguri în secolele X – XII“.
Interesant este că, de-a lungul istoriei, militarii secui au luptat şi împotriva ungurilor. S-a întâmplat, de exemplu, la Guruslău, în Sălaj, unde, la 3 august 1601, Mihai Viteazu obţinea ultima sa victorie , cu numai câteva zile înainte de a fi ucis mişeleşte lângă Turda. Armata coordonată de Mihai Viteazu, în alianţă cu generalul Giorgio Basta, compusă în mare parte din secui, s-a întâlnit cu oastea lui Sigismund Báthory, cu scopul de a-l  înlătura,  de pe tronul Transilvaniei, în ideea de a reintegra principatul în frontul antiotoman iniţiat de împăratul german Rudolf al II-lea.
Potrivit istoricului Elena Musca, secuii au luptat de partea lui Mihai Viteazu nu doar pentru banii cuveniţi în schimbul serviciului lor militar, dar şi pentru recâştigarea unor privilegii (spre exemplu, erau scutiţi de taxe şi impozite)  De altfel, resentimentele faţă de familia Báthory pare că sunt transmise în conştiinţa secuilor chiar şi până în zilele noastre, deşi de atunci au trecut cinci secole… Tot până astăzi se păstrează şi caracterul mai coleric al secuilor.„Secuii au fost dintotdeauna de temut din cauza caracterului lor războinic. După cel de-Al Doilea Război Mondial chiar exista o vorbă că secuii au în permanenţă la cizmă o listă neagră şi un cuţit“, 
Adevarat,datorita agresivei politici de  maghiarizare, secuii vorbesc azi aproximativ aceeaşi limbă…desi  iniţial, limbile vorbite de maghiari şi de secui ar fi  fost  diferite. Azi in Transilvania. diferenţele s-au aplatizat, în mare parte datorita învăţământului obligatoriu în limba maghiară De cealaltă parte,a muntilor „limba ceangăilor” resimte puternic influenţele limbii române, profesorul spunând că secuii de dincolo de Carpaţi adoptând , în special la unele ceremonii, limba populaţiei majoritare.(prof.dan tudor)

COMENTARII