Profesorii! Cele câteva zecii de mii de oameni care se străduiesc să...

Profesorii! Cele câteva zecii de mii de oameni care se străduiesc să ne facă oameni!

Marin Preda: „Tinerețea este trufie, rareori valoare!”

Profesorii, acele persoane care încearcă din răsputeri să ne motiveze să venim la ore, să ne stârnească entuziasm pentru chestiile învăţate şi să nu râdă în hohote când facem greşeli.
Şi chiar dacă pare a fi un fapt normal, oportunitatea noastră de a învăţa şi accesul la informaţie este o şansă reală, pe care însă nu toţi o înţeleg.
Un profesor de literatură engleză de la una dintre cele mai bune universităţi din România a hotărât ca, înainte de a ieşi la pensie, să adreseze un mesaj destul de usturător studenţilor, încercând, pentru ultima dată, să „deschidă ochii digitali ai copiilor.”

„Pentru ce aţi venit aici?
N-aş vrea să strig la voi, pentru că n-are sens, oricum n-o să mă înţelegeţi. Nimeni nu are nevoie de voi aici, stând aşa pe bănci, aşteptând o minune şi privind plictisiţi înainte. Mergeţi acasă, pentru că pierdeţi timpul, vă pierdeţi viaţa!
Universitatea e un loc pentru învăţat şi nu aveţi nici un drept să-l împuţiţi cu lenevia voastră. Dacă vreţi să învăţaţi, sunteţi bineveniţi. Dacă nu, ieşiţi afară, nimeni nu vă vrea aici.
Avem o ţară plină de imbecili cu studii superioare, care nici măcar nu ştiu că America e continent, nu ţară. Nu mai avem nevoie de fantome zombate care vin aici ca să-şi ia o diplomă.
Diploma aia poţi s-o foloseşti doar atunci când se termină o anumită hârtie în casă. Nu vă minţiţi pe voi înşivă: mai mult de jumătate dintre voi vor ajunge să lucreze la o fabrică sau într-un restaurant, pentru că sunteţi lenoşi şi aroganţi!
Sunteţi o generaţie aproape pierdută. Nu vă interesează nimic, în afară de telefoane şi computere şi stomacurile voastre. Aveţi o minte putrezită. Poate vă credeţi mai inteligenţi decât alţii, poate câţiva dintre voi şi sunt dar restul, restul sunteţi toţi la fel de mediocri.
Pentru asta aţi şi venit aici – să acumulaţi cunoştinţe, nu să putreziţi în bănci! Nu vă irosiţi unica şansă de a ajunge cineva. În epoca contemporană, unde informaţia digitală deţine puterea, iar mintea umană este folosită din ce în ce mai rar, voi puteţi să luaţi puterea în mâinile voastre, dar fără voinţă şi cunoştinţă, o veţi
pierde foarte rapid.
Eu nu vreau să vă ţin morală pentru că ştiu cum e: să ţi se ţină morală când eşti tânăr şi simţi că toată lumea e la picioarele tale.
Am fost şi eu pe acolo şi mi-e familiar sentimentul dat – nu contează ce studii faci, contează să ştii să te descurci. Dar nu e mereu aşa şi nimeni n-o să ţină cont de sentimentele voastre interioare sau de cât de bine puteţi juca cărţi sau jocuri video atunci când o să vă angajeze. Cunoştinţele vor fi pe primul loc, iar puterea fizică şi înfăţişarea pe-al doilea.
Părinţii voştri nu vor trăi mereu, trebuie să realizaţi asta. Sunteţi maturi şi nu mai are rost să avem tabu-uri. Da, vor muri, şi veţi muri şi voi. Dar ei, în comparaţie cu voi, vor lăsa ceva în urma lor, ceva cu care vor, cu care trebuie să se mândrească, şi acel ceva sunteţi voi.
Dacă nu vreţi să puneţi mâna pe carte şi să vă schimbaţi spre bine, să acumulaţi ceva ce, în comparaţie cu excesul de hormoni şi prietenii de-o noapte, nu va dispărea niciodată, pentru voi, atunci faceţi-o măcar pentru părinţii voştri.
Faceţi-o pentru acele persoane care au muncit toată viaţa lor pentru ca voi să aveţi unde dormi, să aveţi ce mânca şi să-şi permită acel computer în faţa căruia vă pierdeţi zilele şi nopţile.
Data viitoare când mergi la baie, priveşte în oglindă şi întreabă-te dacă părinţii tăi s-ar mândri cu aşa odor. Eu nu.
Sper ca următoarea noastră întâlnire să aibă loc într-o bibliotecă, nu restaurant fast-food.
Rămâneţi cu bine.”

PS. Ce păcat, aceste rânduri vor fi citite doar de persoane care și-au terminat de mult studiile, studii pe care le-au făcut cu dorința de a acumula cât mai mult, pentru mai târziu, conștienți fiind de necesitatea învățăturii.
Cei cărora le-au fost adresate, în majoritate nu au timp pentru așa ceva, căci barurile și cluburile trebuie umplute, iar timpul nu le ajunge.
Și nu vreau să nu amintesc ce a spus Marin Preda (dovadă că și atunci erau destui pierde-vară): „Tinerețea este trufie, rareori valoare!”

 

NICI UN COMENTARIU

Lasa un comentariu