Profesorul Robert Ficheux, omul căruia România îi datorează, poate, graniţele sale de...

Profesorul Robert Ficheux, omul căruia România îi datorează, poate, graniţele sale de azi!!

4 1217
Resctabila personaltate a stiintei europene,cercetatorul si profesorul Robert  Ficheux a fost unul dintre cei mai mari geografi francezi, un multilingvist, bun vorbitor si de limbă română şi un important, dar corect  prieten al României. A fost, alături de celebrul lingvist suedez Alf Lombard, intre cei mai rigurosi „arbitrii” ai problemei romanesti, de când existăm, dupa 1918, ca stat national, in granitele sale firesti. Acestor oameni de stiinta, cvasinecunoscuti azi marelui public din România, tocmai lor românii le datorează enorm de mult. Practic, datorita priceperii si autoritatii stiintifice a savantului francez Robert Ficheux îi datorăm, dupa  Marea Unire de la 1918 poate tocmai existenţa ţării noastre între frontierele ei de azi.
Iată câteva repere din biografia profesorului Ficheux: membru corespondent străin (din 1 iunie 1948) şi membru de onoare  (din 9 martie 1991) al Academiei Române, este un absolvent de frunte al  celebrei Universitati Sorbona, licenţiat si doctor în istorie şi geografie (1919-1920).Robert  Ficheux geograf -ROMANIA
În urma recomandării lui Emmanuel de Martonne (un alt nume ilustru al geografiei europene), a fost incadrat la Institutul Francez de înalte Studii din Bucureşti (1924-1927), unde si-a elaborat o inedita si interesanta Teză de doctorat cu un subiect privitor la studiul geomorfologic al întregului masiv al Munţilor Apuseni.
Revenit în România în anul 1932, devine secretar general al Institutului Francez din Bucureşti (până în 1935), apoi al Misiunii Universitare Franceze în România.
În 1935, la recomandarea lui Emil Racoviţă, a fost numit succesor remarcabil al cunoscutului George Vâlsan la Universitatea din Cluj-Napoca, unde a predat geografia fizică, până în 1938, când s-a întors în Franţa.  Între 1927 şi 1996 a publicat nu mai puţin de 27 cărţi de stiinta, referitoare, toate la România.
Nu doar pentru atat a fost distins cu Ordinul Serviciul Credincios în grad de Mare Ofiţer, de către Romania (prin fostul preşedinte prof. univ. Constantinescu), abia în 1997. Două dintre cărţile lui Robert Ficheux le dau şi azi dureri de cap extremiştilor unguri:Les Motzi” (Moţii), apărută în 1942 şi „Roumains et minorites ethniques en Transylvanie” (Români şi minorităţi etnice în Transilvania), apărută în 1990.
În loc de explicaţiile cuvenite, citez aici un fraCresta%20Arpaselului%20iarna 2gment dintr-un text scris de etnologul, publicistul şi scriitorul Radu Anton Roman, în urmă cu mai bine de un deceniu, care explică şi lămureşte de ce-i suntem datori moral lui Robert Ficheux.
„…Cine crede că Marea Unire s-a datorat numai Adunării Româneşti de la Alba-Iulia din decembrie 1918  are o viziune patriotic-idilică asupra istoriei. Marile puteri victorioase, hotărîseră să împartă înfrântul si destrămatul Imperiu Austro-Ungar, după criteriile populaţiilor majoritare. Aveau loc recensăminte maghiare la repezeala, se făcuseră hărţi ale tuturor provinciilor imperiale după naţionalităţi, se pregăteau infiinţarea de noi ţări şi frontiere. Ungaria înaintase Parisului, unde aveau loc negocierile, hărţi ale Transilvaniei, în care, zona montană, platourile locuite numai de românii din  Maramureş, Oaş, Haţeg, Lăpuş, Apuseni, Năsăud etc. apăreau ca pustii, fiind dincolo de aşa-numita creastă militară, ce se vedea din văile accesibile. 
Într-o primă variantă, populaţia maghiară, aglomerată în oraşe (acolo unde românilor le era interzis să se aşeze – n.r.) şi în satele de cîmpie, apărea ca majoritară în Ardeal, cu consecinţele ce ar fi urmat de aici. E meritul unor misiuni de geografi francezi, de-a fi urcat pe toate cărările transilvane şi de-a fi inventariat riguros existenţa unor numeroase comunităţi române, acolo unde hărţile maghiare marcaseră pete albe, lucru ce a contribuit determinant la decizia marilor puteri de la Trianon (prin care Transilvania a revenit României – n.r.)”.Radu Anton Roman
Acele misiuni de geografi francezi, au fost conduse de geograful Robert Ficheux. Dacă n-ar fi existat profesorul Ficheux, cu exemplara sa corectitudine si loialitate stiintifica, probabil  azi o parte din Transilvania ar fi fost pământ …unguresc.
„Omul acesta si echipa sa de geografi, scria publicistul Radu Anton Roman, „refăcuse corect şi redăruise istorie şi geografie României”. O Românie care, din nefericire, l-a cam uitat de tot, după trecerea sa la cele veşnice, săvârşită acum un deceniu. N-am auzit nicăieri să se organizeze măcar un  simpozion stiintific în memoria sa. Este totusi membru de onoare si al Academiei Romane!
Să aducem modestul nostru omagiu personalităţii omului de stiinta Robert  Ficheux, să povestim şi altora despre cine a fost şi cât de mult bine ne-a făcut acest savant feancez, la un deceniu de la disparitia sa, cu speranţa că, la 100 de ani de la Marea Unire, îl vom aşeza la locul ce i se cuvine în istoria modernă a  României.

COMENTARII

  1. Asa sunt Romanii, din pacate: indiferenti cu cei care ii iubesc, supusi si mioritici cu cei care ii napastuiesc si-i urgisesc…

  2. Am 76 de ani si nu am auzit nimic despre aceasta personalitate. Cred ca , pe langa ignoranta mea, mai este vorba si despre MAREA LIPSA A SISTEMULUI DE INVATAMANT ROMANESC ,, care , impiedicandu-se de de manevrele politice ale timpurilor, nu a facut nimic pentru ca romanii sa stie despre istoria lor decat termenii de propaganda si lozincile promovate de cercurile interesate. Sa speram ca pe viitor se va produce minunea care va duce la respectarea adevarurilor continute in istoria noastra.

  3. Românii se bazează prea de multe ori pe zicala ,,nu mor caii când vor câinii ,,

  4. Romani datoreaza mult francezilor si nu trebuie sa uitam aest lucru. Primaria capitalei vrea statue pentru printul
    RIENER si nu se gandeste la o personalitate franceza care a contribuit la progresul ROMANIEI.