Prostie si rasism sau petitia pentru autonomia Transilvaniei!
Mitul abundentei si bunastarii imperiului austro-ungar
Întrucât aceasta din urmă îmi este necunoscută, spune Prof. univ. Ion Coja, redutabil lingvist, cunoscator al catorva limbi europene, – vom reproduce textul doar în limba noastră naţională: „Autonomie pentru Transilvania: Banat, Crisana, Maramures, Transilvania cu Capitala la Cluj; Guvern regional la Cluj, cu control politic si economic pe teritoriul Transilvaniei Autonomă.
Astfel se sustine ca:
„Istoria şi tradiţia din Transilvania sunt complet diferite (!?) de fostul Regat. Regiunea noastră(!?) a fost intotdeauna partea Europei civilizate. Aici a fost declarată prima oară libertatea confesională în 1568 la Dieta din Turda.(?) Transilvania (ca principat autonom, asemenea Moldovei si Munteniei – Ungaria fiind aproape 150 de ani pasalic turcesc n.n.) a participat la tratatele de pace de la Westphalia în 1648. Transilvania a avut domnitori care au pus mare accent pe cultură si toleranţă. (Sa retinem ca cei mai importanti au fost romani – intre care si cel mai mare Rege al Ungariei,dupa Stefan’ a fost Matei Corvin!) In secolele 17-19, Transilvania a avut o autonomie largă (Adevarat, dar toate cele trei principate romanesti s-au bucurat de acelasi… pricopseala, sub suzeranitate turceasca!)
La Unirea din Alba Iulia în 1918, Transilvania a fost regiunea cea mai dezvoltată din România Mare ( !?!). Guvernele centrale ne-au degradat la colonie. Biserica Greco-Catolică, având credinciosi numai din Transilvania, era eliminată, bunurile erau confiscate.( Mare eroare,ca sa nu-i spunem provocare intentionata ! , numarul credinciosilor catolici si greco-catolici ,cu episcopii proprii,au fost si sunt numerosi mai ales in judetele Moldovei si chiar in Bucuresti si Targoviste!)
După 1989, starea regiunii (?!) noastre nu s-a înbunătăţit. Impozitele acumulate în Transilvania ajung în Moldova si Oltenia pe nedrept. (Aceasta afirmatie neghioaba este si ideea fixa a unui revizionist imbecil,troglodit notoriu,care de mult face spume la gura pe un post Tv anonim, ca s-a saturat de Romania!) Transilvania este trezoreria ţării noastre fără autodeterminare. Ei au mai mare nevoie de noi, decât noi avem de ei. Regiunea noastră s-ar putea autosusţine. Avem păduri, ape minerale, un potenţial turistic foarte mare, oraşe medievale unice în România, sute de castele, cetăţi, o universitate care mulţumită multiculturalismului este în fruntea Universităţilor din ţară. Noi nu vrem nimic de la alţii, dar ce e al nostru nu lăsăm.
Greşelile grave sunt insa altele, cu vadite conotatii antiromanesti
1. „Autonomie pentru Transilvania: Banat, Crisana, Maramures, Transilvania”Într-un fel foarte ciudat autorul Fancsali si incultul animator Gherman prezintă Transilvania ca fiind suma mai multor provincii sau ţări… plus Transilvania ! Ceva de genul „am un munte, un deal, o câmpie şi un podiş, adică un podiş”.Trans-silvania, adică ţinutul de peste Silvania (vechi nume al Crişanei), are ca vecini Oltenia, Muntenia,Moldova, Bucovina, Maramureşul, Crişana (sau Silvania, sau Partium) şi Banatul.Niciuna dintre acestea nu este Transilvania. Niciodată aceste provincii sau „ţări” nu au format un întreg unitar decât în Dacia lui Burebista şi România de după 1918.
Niciodată nu a existat un stat sau o provincie „Transilvania” – sau cu alt nume – care să cuprindă provinciile sau „ţările” înşirate în titlu ca tot unitar, fie că ar fi avut capitala la Cluj sau în altă parte. Această formulare este din start greşită, ilogică şi, evident, cel puţin incomplet gândită.
2. „Guvern regional la Cluj, cu control politic si economic pe teritoriul Transilvaniei Autonomă.” Nu comentăm greşelile gramaticale. Nu înţelegem însă în ce calitate se revendică autoritatea Clujului peste Banat, ba chiar şi peste Maramureş sau Crişana.In Imperiul austriac şi Austro-ungaria ca si in ungaria ‘mare’ , aceste ţări sau provinicii au avut totdeauna regim separat. Singura excepţie pentru unele dintre ele a fost după 1867, când Ungaria a anulat forţat – cu sprijinul armat al Vienei – libertăţile transilvănene, maramureşene etc. Dar şi atunci Banatul a rămas autonom, ca unul ce ţinea de partea apuseană a dualismului habsburgic. Pune mana pe carte, ghermane!
Inima Crişanei a fost la Biharea sau la Oradea. Eventual se poate vorbi despre Debreţin, un oraş esenţial în istoria ţinuturilor dintre Tisa şi Transilvania. Dar Clujul? De unde şi până unde să proclami autoritatea Clujului peste Crişana?! Această dilemă este la fel de evidentă şi pentru Maramureş, care despărţit de Muncaci şi Hust are totuşi centrul său istoric la Baia Mare.
Ciudăţenia demersului e uriaşă! Dacă, pe de-o parte, se cere slăbirea sau anularea centralismului naţional (intr-o tara cu 90% romani!) şi se neagă autoritatea Bucureştilor, de ce, pe de altă parte, se proclamă, autocratic şi nejustificat, un ipotetic centralism clujean? Clujul este un oraş minunat. Sunt nenumărate lucruri vrednice de toată lauda ce se pot spune pentru el. Mie îmi este foarte drag, spune prof. Coja şi nu aş dori să bănuiască cineva, chiar şi o clipă, că nu îl preţuiesc. Problema mea nu este cu oraşul acesta superb, ci cu contradicţiile interne ale petiţiei.Păi pe de-o parte negi un centralism şi pe de alta impui alt centralism?Este absurd, este contradictoriu, şi gravitatea absurdităţii se accentuează cu înaintarea în textul petiţiei.
Nota Prof.Coja:
Mitul abundentei si bunastarii imperiului austro-ungar este spulberat de o descoperire pe care am facut-o absolut intamplator. In anul 1911 venitul bugetar al Romaniei (pe atunci Regatul Romaniei, constituit doar din cele doua principate, Moldova si Tara Romaneasca/Muntenia, era chiar mai mare decat venitul bugetar al Bulgariei, Serbiei, Muntenegrului si Greciei luate la un loc dupa cum puteti vedea in imaginea de mai jos. (sursa imagine: „The Roumanian Question, The roumanians and their lands”, Pittsburgh, PA)
Una dintre marotele cel mai des folosite de cei care militeaza pentru autonomia economica a Transilvaniei sau macar a asa zisului tinut secuiesc este cea a superioritatii economice a Transilvaniei fata de vechiul Regat. In conditiile in care vechiul regat avea un excedent bugetar care depasea bugetele Buglariei, Serbiei, Muntenegrului si Greciei luate la un loc, atunci este clar ca acest mit al abundentei si bunastarii imperiului austro-ungar este de acum spulberat, cu dovezi.
3. „Istoria şi tradiţia din Transilvania ar fi fost complet diferite de fostul Regat”Această afirmaţie natanga,pe care saptamanal bate moneda falsa alde Sabin Gherman la LookTv. este, din păcate, o sinteză de contradicţii, falsuri istorice şi lipsuri elementare de logică. Dezvoltările ulterioare din text arată acest lucru foarte limpede.
„Istoria şi tradiţia din Transilvania” ce înseamnă? Istoria şi tradiţia Transilvaniei învecinată de Banat, Crişana şi Maramureş, sau a noii formaţiuni, „Transilvania lui Fancsali si Gherman”, care încorporează (forţat şi dictatorial în această petiţie) şi provincii învecinate? Nu există o identitate de istorie şi tradiţie nici măcar între două sate învecinate din Maramureş, Oltenia, Epir sau Crimeea. Este firesc să existe deosebiri mari în istoria şi tradiţia unor provincii sau ‘ţări’ diferite, altfel nu ar fi diferite! Însă ţările sau provinciile cu istorie şi tradiţie „complet diferită” una de alta nu prea se găsesc pe acelaşi continent… Chiar şi pentru regiuni europene extreme, ca Islanda sau Laponia, există o serie de aspecte istorice şi de tradiţie comune cu restul Europei şi chiar cu restul lumii. Afirmaţia din titlu este exclusivistă, extremistă şi, ca urmare, atât greşită cât şi, trist, şovină.Şovinismul devine chiar agresiv în fraza imediat următoare:
3.1. „Regiunea noastră a fost intotdeauna partea Europei civilizate”… O aserţiune de tipul „Europa civilizată” face parte din concepţiile rasiste şi colonialiste ale secolului al XIX-lea. Asemenea aserţiuni sunt respinse cu hotărâre de către Europa civilizată de astăzi, ca parte a unui bagaj de tristă amintire ce a dus la nenumărate crime împotriva umanităţii. Existenţa unor tipare culturale diferite – ca cel apusean tipic, cel mediteranean, cel slavo-catolic şi altele asemenea – este o parte a moştenirii culturale a Europei. Doar urmaşii unor Hitler, Stalin şi alţii asemenea mai pot avea lipsa de bun-simţ de a împărţi Europa – sau orice altă latură a lumii – într-o parte civilizată şi una, evident, …necivilizată. Alături de acest rasism agresiv, obsevăm şi aceeaşi generalizare nedreaptă, acelaşi centralism forţat amintit mai sus: „regiunea noastră”. De fapt este vorba de cel puţin patru regiuni diferite…(continuare in numarul viitor)
