Trei sferturi dintre romani considera ca tara se indreapta intr-o directie gresita din cauza coruptiei, iar 85% dintre romani considera ca institutia publica unde fenomenul este cel mai raspandit este Parlamentul, arata un sondaj privind „Perceptiile si atitudinile populatiei privind conflictul de interese”, lansat de Agentia Nationala de Integritate (ANI) si Institutul de Politici Publice.
Totodata, sondajul arata ca 86% dintre persoanele chestionate sustin ca nu ar vota pentru un primar cercetat pentru conflict de interese, iar 78% dintre romani considera conflictul de interese, oricum ar fi definit acesta, un act de coruptie. Cu toate acestea, realitatea alegerilor din 2016 contrazice cel putin ideea ca romanii nu ar vota persoane cercetate.
Sondajul de opinie arata ca 75% dintre persoanele chestionate considera ca tara se indreapta intr-o directie gresita, iar pentru ca lucrurile sa mearga mai bine in tara cei mai multi considera ca trebuie rezolvata problema corpuptiei, respectiv 72%.
86% dintre omani nu ar alege un primar cercetat, dar doar 50% dintre respondenti sunt interesati de problema conflictului de interese.
50% dintre respondenti se declara interesati sau foarte interesati de problema conflictului de interese, in timp ce 17% nu sunt deloc interesati in legatura cu acest subiect. Cu toate acestea, doar 6% spun ca sunt foarte bine informati, iar 33% bine informati despre problema conflictului de interese.
Totodata, indiferent de modul in care definesc conflictul de interese, 78% dintre cei chestionati considera ca acesta este un act de coruptie.
Mai mult, potrivit sondajuluim, 86% dintre persoanele chestionate sustin ca nu ar vota pentru un primar cercetat pentru conflict de interese, in timp ce 43% sustin ca persoana care se afla intr-un conflict de interese ar trebui demisa din functie, iar 36% considera ca pentru acelasi lucru persoana ar trebui trimisa in judecata.
Parlamentul, casa conflictului de interese
Dintre institutiile evaluate nominal in cadrul cercetarii, cele in randul carora conflictul de interese este cel mai raspandit, in opinia respondentilor, sunt: Parlamentul (86%), Guvernul (85%) si Primariile (78%). La capatul clasamentului se afla scolile (34%), Biserica (37%) si mediul privat (40%).
Daca ar cunoaste un caz de conflict de interese, 53% dintre respondenti sustin ca ar comunica despre el persoanei sau institutiei abilitate. Dintre acestia, 48% s-ar adresa ANI sau DNA si tot 48% s-ar adresa conducerii institutiei. Dintre cei carenu ar sesiza cazul nimanui, spun ca nu ar face acest lucru pentru ca nu ar ajuta la nimic (32%), pentru ca acest lucru le-ar crea probleme (31%) sau pentru ca nu este responsabilitatea lor (22%).
Sondajul de opinie a fost realizat fata in fata, pe suport de hartie, intre 10 si 24 martie 2017, pe un esantion de 1.085 de subiecti de 18 ani si peste si a fost implementat prin Programul de Cooperare Elvetiano-Roman . Selectia gospodariilor a fost realizata prin metoda drumului aleatoriu. Marja de eroare este de +/-3%.
Romanii au votat cercetati penal
Conflict de interese sau nu, realitatea a aratat in 2016 ca unii dintre romani au ales, pentru a le reprezenta orasul, persoane care la vremea alegerilor locale erau cercetate penal.
Astfel, reamintim ca, in 2016, in municipiul Baia Mare, Catalin Chereches care a fost ales primar desi la vremea respectiva se afla in arest preventiv pentru luare de mita.
Primarul Sectorului 6 Bucuresti, Gabriel Mutu, a fost ales desi era cunoscuta urmarirea penala intr-un dosar care viza evaziunea fiscala si spalarea de bani proveniti din infractiuni. 
Lia Olguta Vasilescu a fost aleasa primar al Craiovei, desi la vremea respectiva era urmarita penal pentru luare de mita, spalare de bani sau folosirea autoritatii sau influentei in scopul obtinerii de bani.
Catalin Flutur a fost ales primar al municipiului Botosani, desi era urmarit penal din 2015, fiind acuzat de abuz in serviciu. Acesta a fost trimis in judecata in mai 2017.
Mircia Muntean a fost ales primar al Devei, desi a fost condamnat definitiv pe 24 septembrie 2013 de Inalta Curte de Casatie si Justitie la patru ani de inchisoare cu suspendare pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, intr-un dosar din 2004, in care a fost acuzat ca a incheiat tranzactii ilegale de terenuri cu un traficant de masini de lux.
Acestea sunt doar cateva dintre persoanele care au fost alese pentru a conduce primarii desi erau urmarite penal.
