Recunoaștere facială devine treptat o invazie extraordinară a intimității cetățenilor.
Probabil aţi văzut în filme – iar dacă sunteţi mai norocoşi, chiar şi în realitate – sisteme de recunoaștere facială. Acestea folosesc datele unei persoane pentru a realiza identificarea acesteia.
Recunoaşterea facială este o tehnică biometrică (de aplicare a analizei statistice datelor umane) folosită pentru identificarea unei persoane.
Un sistem de recunoaștere facială se bazează pe imaginea statică a feţei unui individ (o fotografie) care nu este nimic mai mult decât un set de pixeli ordonați după un anumit model (pixelul este unitatea funcțională fundamentală a unei imagini digitale), scrie scientia.ro
Sistemul de recunoaştere facială nu percepe chipul unui individ asemenea oamenilor, ci îl percepe ca pe o mulțime de pixeli alăturați. Esențială în procesul de recunoaștere facială este abilitatea sistemului de localizare a feţei individului şi nu a imaginilor de fond.
Recunoaşterea facială, indiferent de metodele utilizate, trebuie să treacă prin următorii paşi:
- Detectarea şi extragerea formei feţei dintr-un context oarecare (imagine statică sau dinamică).
- Normalizarea feţei – aceasta trebuie să fie standardizată astfel încât să poată fi comparată cu elementele din baza de date. Normalizarea are loc din punct de vedere al dimensiunii imaginii, al iluminării, etc. Un exemplu a ceea ce înseamnă normalizarea în cazul unui vector V ce conţine n valori pozitive, este acela de a găsi valoarea maximă din setul dat şi de a împărţi toate elementele vectorului la această valoare. În urma acestei operaţii, toate elementele vor avea valori cuprinse între 0 şi 1.
- Extragerea trasăturilor faciale ce induc unicitatea. Se obţine aşa zisul model biometric ce este stocat sub formă de vector sau matrice într-o bază de date.
- Recunoaşterea facială – compararea rezultatelor obţinute la pasul 3 cu informaţiile aflate deja în baza de date astfel încât să fie extrasă ce mai bună potrivire. La acest pas se poate stabili un prag de test variabil astfel încât să se poată obţine mai multe rezultate care să fie apoi analizate de operatori umani.
Aceasta tehnologie joacă un rol din ce în ce mai important pentru autorități, lucru care, bineînțeles, poate avea beneficii, relatează Phys.
Totuşi, există temeri, perfect fondate, că tehnologia de recunoaștere facială poate duce sau poate fi un element esenţial în instaurarea unui regim dictatorial de tipul ”Big Brother”.
De asemenea, aşa cum arată şi studiile, tehnologia nu este tocmai precisă, aşa cum încearcă unele filme SF să prezinte. S-a găsit că unul din doi adulţi americani, sau 117 de milioane de oameni, există în baza de date cu informaţii cu privire la înfăţişare şi cu puţine reguli cu privire la modul în care aceste sisteme pot fi accesate.
Activiştii în libertăţile civile se tem că autorităţile pot crea un sistem în timp real de recunoaştere facială cu ajutorul dronelor şi a camerelor de supraveghere.
„Marea îngrijorarea este că poliţia poate identifica în voie americani care respectă legea”, a precizat Matthew Feeney de la Cato Institute. „Această tehnologie devine din ce în ce mai performantă, dar nu este atât de precisă aşa cum arată filmele SF”.
În lume, China este liderul în ceea ce priveşte dezvoltarea şi implementarea acestei tehnologii, folosind-o pentru a prinde şi amenda persoanele care încalcă regulile de trafic rutier şi „să facă de ruşine” pietonii neatenţi.
Statele Unite nu rămân mult în urmă. Clare Garvie şi colegii săi de la Universitatea Georgetown, autorii unui studiu din 2016 privind acest subiect, au precizat că „în ultimii doi ani tehnologia a fost folosită într-un mod mai agresiv şi mai răspândit” în SUA, inclusiv în securitatea la graniţă şi la cel puţin un aeroport internaţional.
„Este o invazie extraordinară a intimității tuturor cetăţenilor”
Mai mult, veştile că Amazon a început să ofere software-ul Rekognition departamentelor de poliţie a dus la un val de proteste care cereau companiei să stea departe de activităţile autorităţilor.
Totuşi, Amazon este una dintre zecile de companii implicate în această tehnologie. Se ştie foarte bine că Apple a creat o aplicaţie similară pentru noile iPhone, unde, cu ajutorul unui soft care este capabil să recunoască trăsăturile distincte ale feţei pentru a debloca dispozitivul.
De asemenea, Amazon se apără zicând că nu efectuează supravegheri şi că nu oferă date personale autorităţilor, ci doar le permite să asocieze imagini cu cele existente deja în bazele de date. Compania susţine şi că sistemul poate ajuta la găsirea copiilor pierduţi sau răpiţi, putând fi o armă împotriva traficului de oameni.
Brian Brackeen, fondatorul Kairos, companie care se ocupă cu dezvoltarea unei astfel de tehnologii, susţine că unele aspecte ce ţin de acest sistem nu trebuie folosite de autorităţi din cauza abuzului şi erorilor pe care le poate prezenta.
„Recunoaşterea facială realizată de guverne este o invazie extraordinară a intimităţii tuturor cetăţenilor – şi poate duce la pierderea controlului asupra identității”, a precizat acesta.
