RUSSIA azi // Goebbels redivivus?
Goebbels şi a sa „moştenire teoretică” cunosc în Rusia un moment de resuscitare; numele ăstuia este menţionat tot mai frecvent în presa rusă. Reabilitarea sa are totuşi o…explicaţie. În tinereţe, Goebbels era foarte pasionat de această ţară pe care, în articolele sale, o numea „Sfânta Rusie”. În aceste texte, încă până a-l întâlni pe Hitler, îşi exprima iubirea şi admiraţia faţă de tot ce e rusesc. Citise romanele lui Dostoievski şi devenise ateist. Considera că anume în Rusia, în condiţiile unui socialism autentic, se va naşte „omul nou”.
Iubirea lui faţă de Rusia a rămas mult timp neîmpărtăşită. Iată însă că, astăzi, Rusia răspunde la sentimentul său, dându-i un semn de înţelegere. Vladimir Yakovlev, fondatorul ziarului „Kommersant”, îşi aminteşte că, în anii studenţiei sale la Universitatea din Moscova, a audiat un curs secret de propagandă predat în cadrul catedrei militare, în special „metoda „40 la 60”, concepută de Goebbels.
Metoda aceasta prevede ca 60 la sută din informaţiile pe care le difuzează un organ de presă să fie veridice şi să ţină cont de interesele inamicului. Mai târziu, după ce încrederea audienţei este câştigată, segmentul rămas de 40 la sută este folosit cu mai multa eficienţă în scopuri de manipulare şi dezinformare. În timpul celui de al Doilea Război Mondial a existat
un post de radio mult ascultat de toate cercurile antifasciste. Se considera că e un post britanic, dar abia după război s-a constatat că acel radio, care funcţiona după principiul „40 la 60”, aparţinea ministerului condus de Goebbels.Aruncând o ochire peste presa rusă, putem afirma ferm că ideile lui Goebbels sunt, cum se zicea cândva, vii şi biruitoare. Yakovlev ajunge la concluzia că ceea ce a învăţat el cândva, se predă azi, mult mai aprofundat, în şcolile KGB-ului sau în institutele patronate de acesta, aceste metode ale lui Goebbels sunt aplicate „eficient” de mass-media oficială rusă împotriva propriei populaţii.
Moştenirea lui Goebbels în Rusia a cunoscut ora sa astrală în iulie 2014, când, în cadrul unei întâlniri cu fruntaşi ai vieţii publice evrei, însuşi şeful statului a reamintit: „Goebbels zicea: ”O minciună, cu cât e mai gogonată, cu atât mai repede devine credibilă”. Iar acesta ştia să-şi atingă scopurile, fiindcă a fost un om al raului ,talentat”. Putin făcea aceste declaraţii în momentul când ruşii erau deja prinşi în mreaja miturilor fabricate de Dmitri Kiseliov & Co: despre copilul răstignit din Doneţk, despre nelegiuirile iudeo-banderiştilor, despre intenţia NATO de a ocupa Crimeea etc. Mulţi ruşi cred şi astăzi în acestea, chiar şi atunci când oameni apropiaţi le prezintă contraargumentele cele mai irefutabile.
De fapt, aşa-zisele „metode ale lui Goebbels” se întemeiază pe minciuna cea mai banală, în speţă pe „minciuna gogonată”, invocată de… Vladimir Putin. Aici însă e necesară o precizare: inventatorul tehnologiilor minciunii nu este Goebbels. El este doar un epigon, un produs proiectat de Adolf Hitler, încă în anul 1924, în cartea sa „Mein Kampf”.
Să cităm însă din prima sursă: „Cu cât minciuna e mai sfruntată, cu atât mai repede prinde. Oamenii simpli cred minciuni mari, nu minciunele. E un fapt ce derivă din mentalul lor primitiv. O minciună obişnuită o pot spune şi ei, însă vor ezita să mintă chiar prea de tot. De fapt, o minciună prea exagerată ei nici nu o pot concepe. Tocmai din acest motiv masele nici nu-şi pot imagina că cineva ar fi în stare să mintă de îngheaţă apele, să falsifice faptele fără scrupule. Chiar când li se lămureşte că sunt minţiţi brutal, fără jenă, vor continua să se îndoiască şi vor considera că, probabil, în toată născoceala există şi un dram de adevăr. Tocmai din acest motiv virtuozi ai minciunii, ba chiar şi întregi partide întemeiate exclusiv pe minciună, preiau această metodă. Făţarnicii cunosc foarte bine această proprietate a maselor”.
