Salariul minim reflectă starea economiei? Acesta a fost modificat de 15 ori în ultimii 10 ani!
Fără îndoială Salariul minim nu reprezintă doar evoluțiile de la nivelul economiei naționale ci și concepția sau programele politice a celor care acced la putere atât în Palatul Victoria cât și la Cotroceni. De la bătaia de joc, de pe timpul tandemului Băsescu – Boc când Slaraiu minim era doar de 530 lei în 2008, s-a ajuns intr-un deceniu la 3000 (în 2019) sub guvernarea Alianței PSD și ALDE.
În România avem trei salarii minime începând cu 1 ianuarie 2019. Adică pe lângă cel standard (2080 lei) mai sunt două: unul în funcție de studii superioare și vechime, în sumă de 2.350 lei, iar celălalt în construcții, în sumă de 3.000 lei.
Ponderea salariului minim în salariul mediu a crescut de la 27% (anul 2008) la 46% (finalul anului 2018), peste nivelul înregistrat în Ungaria (38%), Cehia (34%) sau Polonia (32%).
Salariul minim pe economie a cunoscut majorări de 15 ori în ultimii zece ani, crescând de la 540 lei (anul 2008) la 2.080 lei (începând cu 1 ianuarie 2019), majorarea acestuia fiind realizată într-un ritm mult mai rapid decât creșterea salariului mediu pe economie.
Sunt voci (Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, într-o postare pe blogul său) care spun că Salariul minim pe economie a fost majorat forțat, mult peste capacitatea mediului de afaceri de a absorbi această presiune.
Iancu Guda precizează firmele mari plătesc salarii superioare, deoarece acestea au performanța financiară necesară pentru a susține salarii mai mari, după ce a analizat structura de cheltuieli a companiilor active în România în ultimul deceniu, în funcție de dimensiunea firmelor (veniturile înregistrate).
„Astfel, dinamica fondului total de salariu și a numărului de angajați, reflectă un adevăr absolut: salariile cresc direct proporțional cu dimensiunea companiei”, spune analistul.
Tot el mai spune că microîntreprinderile sunt mai predispuse la economia subterană comparativ cu marile firme.
„Deși s-a vehiculat foarte des această opinie, nu cred că problema optimizării fiscale la limita legii este generalizată în rândul companiilor mari. Dimpotrivă, cred că economia subterană este mai generalizată în rândul microîntreprinderilor”, a arătat președintele AAFBR.
Iancu Guda precizează firmele mari plătesc salarii superioare, deoarece acestea au performanța financiară necesară pentru a susține salarii mai mari, după ce a analizat structura de cheltuieli a companiilor active în România în ultimul deceniu, în funcție de dimensiunea firmelor (veniturile înregistrate).
„Astfel, dinamica fondului total de salariu și a numărului de angajați, reflectă un adevăr absolut: salariile cresc direct proporțional cu dimensiunea companiei”, spune analistul.
Tot el mai spune că microîntreprinderile sunt mai predispuse la economia subterană comparativ cu marile firme.
„Deși s-a vehiculat foarte des această opinie, nu cred că problema optimizării fiscale la limita legii este generalizată în rândul companiilor mari. Dimpotrivă, cred că economia subterană este mai generalizată în rândul microîntreprinderilor”, a arătat președintele AAFBR.
Vlad T.
