Sondaj The Guardian: 58% dintre români cred că Uniunea Europeană nu va mai exista în 20 de ani
Peste jumătate dintre cetățenii europeni, inclusiv 58% dintre români, consideră că Uniunea Europeană se va dezintegra în următorii 20 de ani, iar trei din 10 europeni consideră că există posibilitatea reală a unui conflict între țările UE, arată un sondaj comandat de Consiliul European pentru Relații Externe, citat de The Guardian. Sondajul a inclus 14 state membre.
În Franța, Germania, Belgia, Italia, Olanda, Austria, Slovacia, România, Grecia, Cehia și Polonia, majoritatea respondenților sunt de părere că destrămarea Uniunii Europene este o „posibilitatea reală”, în următorii 10 până la 20 de ani, arată sondajul realizat de compania YouGov la comanda Consiliului European pentru Relații Externe.
Dintre cele 14 țări incluse în sondajul YouGov, cel mai mare procent al celor care cred că UE se apropie de colaps s-a înregistrat în Slovacia (66%), pe locul doi figurând Franța și România (ambele cu 58%).
Doar în Suedia (44%), Danemarca (41%) și Spania (40%) s-au înregistrat procente mai mici de 50% în ceea ce privește predicțiile privind sfârșitul Uniunii Europene.
La
aproape 70 de ani de la punerea bazelor Uniunii Europene prin
constituirea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului care a reuni
Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda și Luxemburg, trei din 10
cetățeni europeni cred că există posibilitatea unui conflict între
statele membre.
O treime dintre alegătorii din
Franța și Polonia cred că există riscul unui război. Cei care cred
acest lucru sunt, în mare parte, cei care intenționează să nu participe
la scrutinul european din 23-26 mai sau vor să voteze extremiști.
O
altă îngrijorare exprimată de cetățenii europeni se referă la
prosperitatea UE. Potrivit studiului citat de Guardian o treime dintre
germani și un sfert dintre italieni și francezi declară că nu rămân cu
bani de la un salariu la altul pentru cheltuieli neprevăzute.
Datele
studiului arată un tablou destul de sumbru înaintea alegerilor pentru
Parlamentul european, în condițiile în care tot mai mulți lideri
europeni sunt îngrijorați de guvernele populiste din anumite state
europene.
Macron a dorit să se legitimeze ca
liderul european anti-populist care se opune unor forțe precum cea din
Italia, țară condusă în prezent de extrema dreaptă a lui Matteo Salvini,
în vreme ce președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a
avertizat asupra riscului ca alegerile pentru PE să fie folosite de unii
prilej pentru a-și exprima nemulțumirile, votând extremiști.
La
toate acestea se adaugă criza Brexit. Astfel, deși cele 27 de state
membre au dat dovadă de unitate în ceea ce privește negocierile cu
partea britanică, totuși există diviziuni între vest și est, între
statele occidentale și statele provenite din fostul bloc comunist, care
au intrat în UE mai târziu.
Guvernele din
România, Polonia și Ungaria au intrat deja în vizorul Comisiei Europene
și al Parlamentului European ca urmare a încălcării valorilor statului
de drept, mai notează Guardian.
Astfel, de-a
lungul Europei, trei sferturi dintre alegători consideră că există
probleme politice mari fie la nivel național, fie la nivelul UE, sau
ambele. Spre exemplu, în Franța doar 15% dintre cetățeni cred că
sistemul politic funcționează
