„Eu nu înțeleg expresia ”distanțare socială”.
O aud frecvent, dar nu știu cum s-o pun în contextul Covid19 ca să aibă sens. Mă simt nebun și inadaptat. Adică înțeleg măsura distanțării fizice – 1,5 sau 2 metri între cetățeni pentru a minimiza riscul transmiterii unei boli, dar distanțarea socială mi se pare că există deja de ani buni și se respectă cu sfințenie. Distanțarea socială este ruperea coeziunii între păturile sociale, dezbinarea și diluarea identității naționale, accentuarea inegalității de șanse și fracționarea pe categorii sociale care se urăsc reciproc.
După părerea mea trăim în cele mai ”distanțate” timpuri din punct de vedere social, de la 1920 încoace. Prăpastia dintre săraci și bogați, erodarea clasei mijlocii și stagnarea salariilor comparativ cu profiturile ne-a distanțat social și ne-a făcut să pierdem toată coeziunea socială. Dispariția mobilității pe verticală ne face să trăim în lumi paralele care aproape că nu se mai intersectează, iar prăpastia se va accentua și mai rău odată cu evoluția roboților și a tehnologiei de producție.
Suntem iobagi de secol 21, legați în lanțul creditului pe toată durata vieții…
Ne apropiem vertiginos de distanțarea socială din secolul 19. Dacă te naști sărac, șansele să mori sărac sunt de aproape 100%. Trăim o formă mascată de feudalism.
E financiar-bancar, e corporatist multinațional, dar tot feudalism. E un simptom planetar. Suntem iobagi de secol 21, legați în lanțul creditului pe toată durata vieții, captivi în sisteme electorale măsluite, prizonieri ai unor hârtii cu valoare închipuită care nu sunt răscumpărabile în nimic.
Nicio monedă nu mai e acoperită de aur sau alte materiale, nicio economie nu mai există dincolo de speculație, de împrumuturi și datorii pe sute de ani. Bursele nu mai reflectă de 10 ani realitățile economice din teren. Au devenit spațiu de joacă și de depozitare a averilor într-un circuit închis. De-asta nu au logică indicii bursieri din miezul pandemiei – pentru că au reușit să desprindă bursele de realitate prin dereglementare.
Culmea e că și sistemele educaționale au rămas blocate tot în secolul 19, la discursurile și idealurile unor industriași care aveau nevoie de forță de muncă specializată. În continuare ne învățăm copiii să devină albine lucrătoare, să fie cuminți și să-și găsească locuri de muncă în speranța că vor avea o carieră lungă și o pensie decentă. Visuri de sclavi… Nu mai e valabil de mult. Nu mai există joburi din care să te pensionezi după 45 de ani de muncă. Nu mai există pensii decente nici măcar în SUA și UK, d-apoi în Estul Europei. Nu contăm pentru nimic altceva decât pentru productivitate și profit. De asta sistemele de pensii și cele medicale sunt erodate și sabotate peste tot. Toate sunt jucate pe aceleași burse pe care se riscă și viitorul planetei. Capitalismul e cel mai abuzat termen din istoria economică a umanității.
Noi nu trăim în capitalism, ci în socialism pentru bogați și feudalism pentru săraci.
Ce se întâmplă la fiecare prăbușire economică? Marile corporații se duc cu jalba în proțap la clasa politică și cerșesc ajutor cu bani de la populație. Câștigurile se absorb în pătura lor și pierderile se distribuie la populație. Se folosește des expresia ”too big to fail”.
În capitalismul autentic nimeni nu-i atât de mare încât să nu poată fi lăsat să eșueze liniștit. Trăim într-un paradox în care bogații înjură socialismul, dar îl practică cu mare succes când se apropie falimentul de ei.
Agregarea veniturilor în mâinile unei minorități sociale extrem de puternice a dus la distanțarea socială față de covârșitoarea majoritate care trăiește la limita sărăciei.
Statisticile spun că 1% din populație deține mai mult de jumătate din averea cumulată a planetei. Jumătate din populația lumii trăiește cu mai puțin de 10 dolari pe zi.
O treime cu mai puțin de 5,5 dolari pe zi. Cei 1% sponsorizează și impun candidații pentru alegerile așa-zis democratice din toate națiunile care se respectă.
Clasa politică de pretutindeni este aservită acestor grupurilor de interese.
Poți să crezi asta sau poți să crezi că, din peste 400 de milioane de locuitori, doar Donald Trump și Hilary Clinton erau cei mai buni candidați la postul de lider al lumii civilizate. Cred că pierdem stăpânirea asupra termenilor. Ni se fură până și sensul cuvintelor. Distanțarea socială există și se respectă cu sfințenie. Toate categoriile sociale sunt preocupate să se scuipe între ele spre deliciul și coeziunea categoriilor favorizate. Socialismul există și trăiește bine mersi. Se manifestă de fiecare dată când un concern financiar cerșește ajutor de la o guvernare care impune austeritate și suprataxare ca să-i acopere pierderile. E antisocialism? Distribuirea pierderilor, fără distribuirea averilor?
Dacă te întrebi ce caută chestia asta pe Fakebook, că ție ți-a mers bine și nu înțelegi ce vreau să zic, nu-i vina ta. Ești doar distanțat social față de cei cărora li se adresează textul ăsta. Acum știu cum să pun distanțarea socială în contextul Covid19: Cei ca Tom Hanks și Idris Elba vor scăpa întotdeauna de Covid, Menajelere lor… nu”.
Dan Pavel
Tipul e cadru universitar!
Candva baiat frumusel…mureau studentele dupa el!
Om de dreapta adevarat,ce mai!
Acum ciupeste „texte” din fostele cursuri…
Gelulache, esti distantat social!!
Roaga pe cineva sa-ti traduca articolul, poate pricepi ceva…
Nu știu cine-i Pavel ăsta dar, dacă tot face analize de acest fel, de ce nu spune și de animalele de bugetari de la noi. La fel și ei, sunt socialiști acum în pandemie, că salariile și beneficiile sunt neatinse doar ale cetățenilor utili societății, cei productivi și plătitori de taxe, au scăzut.